În cadrul emisiunii Părinți Prezenți de la DC News TV, moderatoarea Loredana Iriciuc și psihoterapeutul Ana Maria Zamfir au abordat subiectul suprasolicitării copiilor.
„Consideri că testele și concursurile care se bazează pe competiție contribuie și ele la burnout educațional sau la boreout?”, a întrebat Iriciuc.
Efectele competițiilor asupra copiilor
Ana Maria Zamfir a subliniat că există copii care își doresc cu adevărat succesul și care urmăresc performanțele colegilor fără a simți invidie, ci dintr-un spirit natural de competiție. „Sunt puțini copii care urmăresc acest succes din tot sufletul, chiar își doresc să fie buni”, a explicat ea. Acest tip de competiție poate fi benefic și ar trebui încurajat, deoarece îi ajută pe copii să-și găsească locul într-un context mai larg și să își dezvolte ambiția.
Cu toate acestea, psihoterapeutul a atras atenția asupra pericolului reprezentat de exagerarea numărului de competiții și concursuri. „Când sunt foarte multe concursuri cred că se ajunge la un efect de banalizare a concurenței, cu aceste coronițe pe care toți le primesc și cu bursele pe care le primeam toți indiferent de rezultate”, a adăugat ea, punând accent pe importanța calității recompensei. Pentru ca un copil să simtă cu adevărat că a realizat ceva, succesul trebuie să fie autentic și nu doar o formalitate.
Concursurile impuse de părinți
Un alt aspect discutat de Zamfir a fost legat de implicarea copiilor în aceste competiții. „Trebuie văzut dacă copilul se implică de la început sau există cineva care dorește foarte mult să-l înscrie la foarte multe concursuri”, a avertizat psihoterapeutul, referindu-se la presiunea exercitată uneori de părinți. Copiii, în condițiile actuale, petrec deja multe ore în bănci și învață acasă. Adăugarea unor pregătiri suplimentare pentru concursuri poate duce la ceea ce Zamfir a numit „o normă întreagă de serviciu” pentru elevi, echivalentă cu viața profesională a unui adult.
„Vă mărturisesc că eu nu știu dacă aș putea face viață emoțional să am viața aceasta de elev care trebuie să învețe în acest fel”, a precizat ea.
Aceste presiuni pot provoca două reacții: fie un copil devine conștiincios până la epuizare, fie ajunge să piardă orice motivație și să experimenteze boreout-ul – o formă de plictiseală extremă cauzată de lipsa de interes pentru sarcinile impuse. „Elevul are o obligație, nu are drepturi, și îi este foarte greu să găsească motivație”, a explicat Zamfir, subliniind faptul că elevii sunt rareori în controlul propriului program și a propriilor alegeri.
Un echilibru delicat în competițiile școlare
Deși competiția poate aduce beneficii, Ana Maria Zamfir a subliniat că este important ca scopul acesteia să fie bine definit și să nu devină o formalitate care să împovăreze copiii. Astfel, este esențial ca părinții și profesorii să se asigure că participarea la concursuri rămâne un element motivațional și nu un factor de suprasolicitare, care să contribuie la burnout sau la pierderea interesului pentru educație.
„Noi, când mergem la serviciu, avem o normă de opt ore în care avem și o pauză. Mai sunt și persoane care-și fac singure programul. Sigur, urmărim să facem o treabă bună, mai ales dacă lucrezi ca freelancer, dar elevul nu are acest lucru în viața lui. Are o obligație, nu are drepturi, și îi este foarte greu să găsească motivație. Ce se întâmplă când nu ai motivația de a face ce ești obligat să faci? Ori ești ascultător și conștiincios și faci până la extenuare, ori ajungi să te plictisești teribil și mergi acolo ca să stai”, a conchis psihoterapeutul.
În România, fenomenul burnout-ului educațional este din ce în ce mai prezent, în contextul în care aproximativ 30% dintre elevi raportează stări de oboseală cronică și anxietate din cauza volumului mare de teme și examene. De aceea, discuțiile despre impactul competițiilor în școli devin din ce în ce mai importante pentru sănătatea mentală a elevilor.
