Autoarea Lavinia Betea a prezentat descoperiri inedite despre modul în care Nicolae Ceaușescu a devenit succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, bazate pe documente de arhivă și scrisori personale, dar a vorbit și despre adevăratul vocabular al fostului lider comunist, într-un interviu exclusiv acordat la DC News TV.

Noi informații în cea mai recentă carte a Laviniei Betea

Renumită pentru cercetările sale privind perioada comunistă din România, Betea a adus în discuție noi detalii despre modul în care Nicolae Ceaușescu a fost ales succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Într-o prefață la cea mai recentă ediție a lucrării sale, Betea a dezvăluit că informațiile obținute din documente de arhivă și corespondență personală contrazic parțial ceea ce se știa până acum despre aceste evenimente.

„Sunt niște documente extraordinare pe care dacă le-ar fi văzut [intervievații mei] ar fi fost foarte surprinși. De exemplu, ei nu fuseseră niciunul de față la înțelegerile care s-au făcut în biroul politic când s-a decis ca Ceaușescu să fie succesorul lui Dej, cu excepția lui Maurer,” a explicat Lavinia Betea, subliniind că doar un cerc restrâns de persoane a fost implicat în acea decizie.

Dej a încercat să-l îndepărteze pe Ceaușescu, dar deja era prea târziu

Printre documentele revelatoare se numără o scrisoare trimisă de Gheorghe Apostol lui Nicolae Ceaușescu, în care Apostol reiterează cum s-a desfășurat succesiunea, oferind o perspectivă autentică asupra modului în care au fost luate deciziile la vârful partidului. „Eu, care mă socotesc perdantul, îți spun ție, care ești câștigătorul, cum au fost lucrurile. Prin urmare nu se poate minți,” a menționat Betea, explicând conținutul.

Un alt aspect interesant dezvăluit de cercetările recente ale autoarei este faptul că Gheorghiu-Dej ar fi încercat să-l îndepărteze pe Ceaușescu din conducere, fiind conștient de manevrele acestuia de a-și planta oamenii loiali în poziții cheie din teritoriu.

„Vorbim astfel de o repoziționare a unor informații pe care anterior le-am dat în neștiință de evenimente,” a adăugat Betea, subliniind cât de ușor se pot trage concluzii greșite în lipsa informațiilor complete.

Corectarea ideii greșite cum că Ceaușescu știa cam 500 de cuvinte

Autoarea a reflectat și asupra propriilor sale cercetări anterioare, explicând cum accesul la stenograme și documente adiționale i-a permis să revizuiască concluziile legate de limba de lemn folosită de Ceaușescu, realizând că acesta avea un vocabular mult mai vast decât cel prezentat în discursurile oficiale:

„Eu spun deseori când am prilejul cum în teza mea de doctorat am avut un capitol despre limbajul de lemn în versiunea Ceaușescu. Am făcut o analiză foarte metodologică a conținutului, dar n-am avut atunci acces decât la discursul oficial. Analizând discursul oficial al lui Ceaușescu am venit cu concluzia că folosea un vocabular de 500 de cuvinte. Știm că «limitele lumii mele sunt limitele limbii mele».

Dar când am ajuns la stenograme am văzut cum conversa Ceaușescu cu conducătorii de state sau oaspeții pe care i-a primit. A fost o anulare a concluziilor mele pentru că avea un vocabular la nivelul unui om care folosește bine vocabularul activ al limbii sale materne”.

Cercetare continuă în domeniul istoriei

„Asta s-a întâmplat și cu această carte. În știință, în general, se cer continue reveniri. Orizontul nostru de cunoaștere se extinde întruna și pe drept cuvânt se spune că acela care își propune să facă cercetare trebuie să fie întruna branșat la domeniul său ca să fie la curent cu toate noutățile”, a conchis autoarea Lavinia Betea.