În cadrul emisiunii „Tradiții românești în diaspora: obiceiuri și sărbători românești în Spania”, avocata Cristiana Uzuna, membră a Baroului Madrid, și scriitorul Flaviu George Predescu au discutat despre importanța păstrării și transmiterii tradițiilor românești ca un liant între românii din străinătate și pământul natal.
Pot fi „exportate” tradițiile și obiceiurile românești?
Tradițiile și obiceiurile românești pot fi păstrate și promovate chiar și departe de casă, în comunitățile de români din diaspora. Într-o apariție recentă la emisiunea mai sus menționată, Cristiana Uzuna a subliniat importanța de a prezenta frumusețea și autenticitatea culturii românești, în special în contextul în care imaginea României este uneori percepută negativ.
„S-a exportat foarte mult, chiar prea mult, o imagine care nu este caracteristică României și românilor. Adică o imagine negativă. Eu nu cred că există națiuni perfecte, fiecare pădure are uscăturile ei…
În schimb, fiecare dintre noi, acolo unde suntem, cred că avem o obligație sufletească, emoțională, să facem tot ce stă în puterile noastre ca să arătăm partea frumoasă, estetică, a României, iar ia este parte din brandul național, pe care noi, cu toții, trebuie să îl cultivăm”, a spus Cristiana Uzuna la DC News TV.
Valorile pe care le putem transmite copiilor născuți în străinătate
Transmiterea valorilor românești copiilor născuți în străinătate este crucială pentru menținerea identității lor culturale. Avocata Cristiana Uzuna a punctat rolul esențial al mamelor și bunicilor în păstrarea legăturii cu România, chiar dacă acești copii cresc în culturi diferite.
Vizitele în țară, relațiile cu familia și promovarea valorilor românești îi ajută pe copii să-și păstreze identitatea, făcându-i să se simtă români indiferent unde trăiesc.
„Până la 18 ani, ei sunt cetățeni români. Dacă s-au născut, de exemplu, în Spania, da, sunt cetățeni români care s-au născut în teritoriul spaniol. La 18 ani ei pot să aleagă dacă vor să rămână români sau vor să fie spanioli. Cred că este o temere a unor juriști, de exemplu, există un conflict de loialitate. Eu spun că, mai important decât acestă loialitate juridică, este să nu avem un conflict de moralitate.
Ei sunt ai noștri și cred că cel mai important instrument pe care îl avem la îndemână este să nu-i obligăm, atunci când ajung la vârsta majoratului, să aleagă între o cetățenie sau alta. Pentru că nimeni nu va schimba realitatea: că acești copii sunt români, dar au crescut și s-au educat în cultura din Spania.
Dar, asta nu înseamnă că ei își pierd identitatea românească. Vreau să spun că majoritatea româncelor care sunt mame și pe care eu le-am întâlnit în Spania, sunt femei extraordinare care păstrează vie esența românească.
Îi aduc cel puțin o dată pe an pe copii în România să-i viziteze pe bunici sau pe verișori, păstrează legătura cu țara prin faptul că acești copii își văd părinții că nu sunt indiferenți față de rudele care au rămas în România și care, probabil, sunt mai la nevoie…”, a mai spus Uzuna.
Ea a completat: „Prin mame, în special, legătura acestor copii cu bunicii este asigurată. Și bunicii, care au această înțelepciune, această maturitate pe care ți-o dă experiența vieții, știu să vorbească într-un limbaj al iubirii necondiționate cu acești copii. Iar limbajul iubirii necondiționate ajunge la inima lor și îi face să se simtă români”.
