Într-un interviu acordat DC News, prof. dr. Dafin Mureșanu aduce în discuție provocările actuale ale diagnosticului bolii Alzheimer. Profesorul explică că diagnosticul este adesea stabilit într-un stadiu avansat al bolii, iar tratamentele clasice oferă rezultate modeste. Cu toate acestea, el subliniază speranțele susținute de cercetările privind stimularea, plasticitatea și troficitatea, dezvăluind aspecte fascinante ale procesului de retrogeneză asociat bolii Alzheimer. Profesorul Dafin Mureșanu evidențiază subtilitățile rețelelor neuronale și relația complexă dintre achiziție și pierdere, oferind o perspectivă captivantă asupra evoluției acestei afecțiuni debilitante.
“În momentul de față, până la urmă, diagnosticul se pune relativ târziu, atunci când nu prea mai sunt multe de făcut. Cam ce putem face astăzi în cazul unui pacient cu boală Alzheimer diagnosticată?” a întrebat prof. dr. Irinel Popescu.
“Repet, dacă avem certitudine acestui diagnostic, sigur că ne bazăm pe tratamentele de acum, clasice, care nu dau să spunem rezultate spectaculoase. Avem tratament la nivel de mediatorii, în special încercăm să ne ocupăm de această zonă de mediație colinergică pe care o tratăm. Întotdeauna încercăm să o tratăm, rezultatele sunt modeste din acest punct de vedere. Există speranțe bune din punctul de vedere al stimulării, plasticității și troficității. Există studii care ne arată că anumiți factori neurotrofici, pot într-adevăr scădea cel puțin potențialul evolutiv accelerat al bolii Alzheimer, pentru că evoluția este foarte interesantă la această boală. Știm foarte bine că noi, în momentul în care ne naștem, avem un pattern absolut foarte bine descris de achiziții, achiziții cognitive și comportamentale. Știm că prima achiziție cognitiv-comportamental este un zâmbet, când începe să zâmbească copilul, apoi anumite tipuri de mișcări, limbajul apare la o anumită vârstă ș.a.m.d. și astfel avem curba de achiziții, este undeva completă între 18 și 21 de ani. Din această cauză, în anumite țări și persoana este declarată, să spun matură, între 18 și 21 de ani, depinde de legislații, dar e interesantă. Deci acest pattern de achiziție a elementelor care constituie comportament uman este bine descris. În boala Alzheimer se produce așa-numitul proces de retrogeneză, ultima achiziție dobândită este prima achiziție pierdută și se pierd absolut toate exact în ordine inversă, astfel încât în final se ajunge la așa-numitul sindrom agnozo-afazo-apraxic, în care te reîntorci la momentul în care te-ai născut și ai acel comportament al unui nou-născut.” a răspuns prof. dr. Dafin Mureșanu.
“Deci această imagine în oglindă a ceea ce se învață și se achiziționează și acea ce se pierde este fascinantă, ceea ce denotă că există un patterning intern de achiziție și de pierdere. Deci să nu uităm, ultima achiziție este prima care se pierde și amintirile, după cum știm, așa și în, cum să spun eu, într-un sistem de evaluare de tip anecdotic știm bine că și cei care suferă o tulburare cognitivă își aduc mult mai bine aminte de ceea ce s-a întâmplat acum 30 de ani decât ceea ce s-a întâmplat acum 2h, știți și atunci e interesantă această matrice de achiziție și pierdere și ea este legată de niște mecanisme foarte subtile de funcțiune acestor rețele și a substratelor acestor rețele neuronale.” a mai adăugat acesta.
