SUA a semnat un nou acord cu Danemarca şi Groenlanda, după luni de negocieri şi tensiuni. Deznodământul era unul uşor de anticipat, spune Ovidiu Dranga.
Preşedintele SUA a declarat, despre acordul pentru exploatare în Groenlanda, că "Este cea mai mare afacere imobiliară care a fost făcută vreodată. Ce fel de afacere credeţi că am făcut? Am primit totul pe gratis", la un miting electoral din Dalton, Georgia.
Noul acord semnat de SUA, Danemarca şi Groenlanda va permite Statelor Unite ale Americii să amplaseze două noi baze militare în Groenlanda. SUA operează, momentan, baza spaţială Pituffik, amplasată în nord-vestul Groenlandei. Aceasta joacă un rol important în ceea ce priveşte avertizările despre rachete, supraveghere spaţială şi securitate în zona arctică.
Noul acord deschide şi posibilitatea amplasării unei părţi din "Domul de Aur", destinat apărării antirachetă, în Groenlanda. Sistemul ar urma să protejeze SUA împotriva rachetelor şi dronelor.
Noul acord nu transferă, însă, Groenlanda în administrarea SUA, scrie presa daneză.
Ambasadorul Ovidiu Dranga a explicat, într-un interviu exclusiv pentru DC News, că soluţia la care s-a ajuns în urma negocierilor a fost una uşor de anticipat.
"Deznodământul acestei presupuse controverse între SUA şi Groenlanda, de fapt între SUA şi Danemarca, era uşor de anticipat de la bun început. Până la urmă, e vorba de doi aliaţi, cu ponderi diferite în NATO, dar aliaţi care împărtăşesc o istorie comună. Au mai existat discuţii în legătură cu Groenlanda, dacă nu mă înşel în anii '50, pe vremea preşedintelui Eisenhower, când s-a pus problema în termeni similari, dar lucrurile au rămas cum le ştim.
Noul acord între SUA, Groenlanda şi Danmarca statuează o nouă formă de relaţionare între părţile semnatare, care nu diferă foarte mult de aranjamentele iniţiale. Câtă vreme este consfinţită, pe de o parte, prezenţa militară americană în regiune şi, să zicem, poziţia acestei regiuni într-o arhitectură mai largă a zonei arctice, în care SUA, împreună cu NATO, asigură o anumită stabilitate şi siguranţă a rutelor de transport strategic.
Ce am constatat zilele trecute este un fapt fără conotaţii speciale. E un deznodământ cumva anticipabil, având în vedere situaţia geopolitică la nivel mondial", a declarat Ovidiu Dranga.
Dacă deznodământul era uşor de anticipat, de ce a negociat atunci Donald Trump atât de dur, ba chiar cu ameninţări? E.S. Ovidiu Dranga a explicat schimbarea de strategie în politica externă adusă de Donald Trump.
"E limpede că SUA se află într-o etapă de ofensivă strategică. Eu o salut pentru că, după părerea mea, vestul global trebuie să îşi recupereze iniţiativa strategică la nivel mondial, şi să îşi afirme, cu mijloacele de care dispune, interesele şi obiectivele în materie de securitate. Asta nu înseamnă, desigur, neglijarea anumitor nuanţe în ceea ce priveşte relaţionarea cu partenerii strategici, dar e limpede că SUA dă semnale foarte clare că îşi reconsideră statura şi poziţionarea faţă de anumite regiuni geografice şi anumite tematici. Eu zic că ar trebui să salutăm acest lucru, pentru că această ofensivă, în ghilimele, a SUA, e de natură să genereze o dezbatere profundă şi acţiuni pe măsură atât din partea Europei, cât şi din partea partenerilor SUA din Asia de Sud-Est. Asta înseamnă mai multă implicare în asigurarea propriei securităţi, o mai bună înţelegere a actualului context geopolitic în care există noi riscuri, noi ameninţări şi noi oportunităţi. Ăsta e apelul pe care îl face preşedintele american, reiterând solicitările făcute şi de alţi preşedinţi", a mai declarat Ovidiu Dranga.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a lăudat acordul care tocmai a fost semnat pentru că a ținut cont de „poporul” care trăiește în teritoriu. El a zis că acesta recunoaște drepturile, mijloacele de trai și dezvoltarea țării, care au fost o „prioritate cheie pentru noi pe parcursul acestui proces”.