Întrebat dacă unitatea ar putea fi închisă în contextul secetei, acesta a răspuns că scenariul „nu e imposibil”, dar consideră că adevărata problemă este dependența sistemului energetic de această capacitate de producție.
„Nu e imposibil. Sigur, grav este că suntem dependenți de această unitate, ceea ce n-ar fi trebuit să se întâmple. Cu alte cuvinte, criza acestei secete nu e atât criza secetei, cât este criza politică declanșată acum mai mulți ani, când s-au luat decizii privind baza energetică”, a declarat Petre Roman.
În opinia fostului premier, actualele vulnerabilități ale sistemului nu pot fi puse exclusiv pe seama condițiilor meteorologice. Petre Roman susține că România a renunțat la capacități importante de producție fără ca acestea să fie înlocuite, în același ritm, cu alte surse de energie.
„Ce poate fi mai important decât baza energetică pentru suveranitatea, autonomia unei țări? S-au luat decizii criminale. Și îmi măsor cuvintele. Închiderea termocentralelor pe lignit de la Turceni și Rovinari a fost o decizie complet iresponsabilă”, a afirmat acesta.
Petre Roman consideră că retragerea unor capacități energetice ar fi trebuit realizată treptat, în funcție de vulnerabilitățile sistemului și doar pe măsură ce erau puse în funcțiune alternative.
„N-a fost bazată pe niciun fel de valoare, pe niciun scenariu care ar fi văzut că avem vulnerabilități, că nu putem face lucrul ăsta, adică închiderea, decât de o manieră «phase-out», adică pas cu pas, și punând în loc, bineînțeles, ceva”, a spus Petre Roman.
Fostul premier atrage atenția că importanța Reactorului 2 nu trebuie judecată doar prin prisma capacității sale, de aproximativ 730 MW, ci și prin dificultatea de a compensa energia respectivă atunci când aceasta nu mai este disponibilă.
„Acum depindem de această unitate de la Cernavodă. Nu sunt decât 730 de megawați, dar e foarte importantă, fiindcă atunci când ne lipsesc trebuie să-i importăm”, a explicat Petre Roman.
„Ea mai este închisă și atunci când se fac lucrări de mentenanță și așa mai departe, dar episoade de debite mici ale Dunării, acesta e un lucru pe care am fost obligat să-l studiez ceva timp în urmă, au început din 2003, mult mai mult decât înainte. Ceea ce arată că, într-adevăr, și Dunărea suferă din cauza schimbării climatice, adică a încălzirii globale", a declarat fostul premier.
"Pot fi, eventual, realizate anumite lucrări pentru instalarea unei aspirații, adică aspirației apei din Dunăre, multiple, în așa fel încât să nu mai fim atât de dependenți de sistemul de aspirație actual, care, de la un anumit nivel al Dunării în jos, nu se mai umple, nu mai are debitul necesar să se umple.
Și dacă o conductă nu se umple, știi ce se întâmplă, nu? Pompele încep să... ce să facă? Să învârtă aer? Deci, pur și simplu, ca să înțelegem foarte simplu, dacă încep să învârtă amestec de apă cu aer, ele nu pot funcționa și, deci, nu asigură răcirea, care, bineînțeles, e fundamentală.
Cu toate astea, cred că era extraordinar de important ca deja să fie în funcțiune patru unități la Cernavodă. Am fi fost mare exportator de energie electrică”, a explicat Petre Roman, la interviurile DCNews.