Suedia a introdus în 1997 conceptul „Vision Zero”, o strategie de siguranță rutieră care are ca obiectiv final eliminarea deceselor și a rănirilor grave provocate de accidentele rutiere. Aproape 30 de ani mai târziu, țara nordică nu a reușit încă să ajungă la zero decese, însă numărul victimelor a fost redus semnificativ prin investiții masive în infrastructură, măsuri de prevenție, controale și colaborarea dintre instituții. Acest lucru a fost explicat, în exclusivitate pentru DCNews TV, de Răzvan Pârvu, comandant de poliţie în Helsinbourg, Suedia.
„Au trecut aproape 30 de ani și încă n-au atins acest obiectiv. Este foarte greu de atins. Anul trecut au avut 213 de decese, adică la jumătate față de 1997, când a fost introdusă această Viziune Zero. Dar se lucrează, investițiile sunt enorme. Investiția în infrastructură, colaborarea cu foarte multe instituții, educația care trebuie să înceapă de la grădiniță... Suedia a investit cam 1 miliard de euro anual, cel puțin, în infrastructură pentru a atinge acest scop”, a explicat Răzvan Pârvu, la emisiunea „DC Conducem”.
Strategia suedeză pornește de la ideea că sistemul rutier trebuie proiectat astfel încât greșelile oamenilor să nu se transforme în accidente mortale. Infrastructura, viteza de deplasare și siguranța vehiculelor sunt elemente esențiale în această abordare.
„Ce înseamnă aceste investiții în infrastructură?”, l-a întrebat jurnalistul Florin Răvdan.
„Drumuri bune, intersecții refăcute, elemente de siguranță instalate și menținute, deci proiectarea preventivă a infrastructurii - adaptarea vitezei la riscuri, siguranța vehiculelor.
Avem foarte multe ministere care colaborează în acest scop. Poliția, spre exemplu, face teste de alcool, de droguri, monitorizează viteza pentru a scădea nivelul accidentelor. N-am ajuns (n.r. la decese zero), pentru că este extrem de greu. Putem face mașinile cât de sigure, dar tot avem un element pe care nu-l putem controla: omul, care e în spatele volanului. Și drogurile, alcoolul, care provoacă accidente, starea psihică...”, a mai explicat Răzvan Pârvu.
Citește și: Cum vor Ilfov și Teleorman să reducă numărul de accidente
În timp ce mai multe state europene permit conducerea cu o cantitate redusă de alcool în sânge, Suedia se numără printre țările cu cele mai stricte reguli. Limita standard este de 0,2 g/l alcool în sânge, în timp ce în Franța, Germania, Italia, Spania și în alte state europene limita este de 0,5 g/l. În Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, limita este și mai ridicată, de 0,8 g/l, în timp ce Scoția are o limită mai redusă, de 0,5 g/l.
„La noi nu este 0, ci 0,02%, deci foarte mică. La 0,03% se ridică carnetul, iar la 1% alcoolemie devine caz penal. Reținem carnetul și îl trimitem mai departe la institutul care se ocupă de ele și de acolo se ia decizia ce se întâmplă cu persoana care a fost prinsă cu alcoolemie. Sunt unele cazuri în care persoana care a fost prinsă cu o alcoolemie nu foarte mare poate să scape de a i se lua carnetul - pe banii lui, instalează un sistem de măsurare a alcoolului în mașină, e o investiție de 5-6.000 de euro. Este o înțelegere între minister și șofer”, a mai spus comandantul de poliție.
Precizăm că, în România, la o valoare de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat se impune recoltarea probelor biologice, iar dacă în sânge se constată o concentrație de peste 0,80 g/l alcool pur, fapta constituie infracțiune.
Vezi întreaga emisiune: