Ruptura dintre clasa politică și noile generații. Politologul Andrei Țăranu explică de ce nu există o mediere

În cadrul recentei ediții De Ce Citim, moderată de scriitorul Flaviu Predescu, au fost invitați prof. univ. Dr. Andrei Țăranu este politolog, prodecan al Facultății de Științe Politice și asist. univ. dr. Eugen Gabor.

Cei doi au prezentat au discutat pe tema cărții lor publicate anul acesta la editura Rao. Printre subiecte, a fost abordat și problema limitelor de comunicare între o clasă politică nepregătită și nepreocupată față de nevoile generaților tinere.

„Nu atât Parlamentul, ci personalul politic, în genere, este mult mai slab decât cel care ne-a adus în Uniunea Europeană și în NATO. Și asta pentru că partidele politice, oricare ar fi fost ele, s-au reconstruit după 2007, după modelul lui Traian Băsescu, că au devenit niște partide de lider, n-au mai fost niște partide structurate pe organizații, pe o ideologie clară, pe niște proiecte și niște programe și, din acest motiv, partidele ca atare nu mai pot face față realității.

Dau exemplul Poloniei, dar puteți să vă uitați inclusiv în Bulgaria sau, ca să nu mai spunem, Republica Cehă. Noi avem persoane și personalități care sunt în politica românească din anii revoluției, din 1990. Deci, iată, de patru decenii sunt acolo. Îi știm, îi cunoaștem, în timp ce copiii mei, de exemplu, n-au nicio legătură cu ei. Nici măcar acești oameni nu pot să transmită nimic generațiilor tinere.

E natural să fie așa. Uitați-vă la primul ministru care este de vârstă cu mine și care este incapabil să transmită un mesaj coerent care să prindă, să-i spunem, la generația cuiva care are 20-25 de ani și, mai mult decât atât, să-i explice de ce să rămână în România și să muncească în această țară pentru un viitor pe care domnia sa îl obliterează aproape complet.

De aici, dacă vreți, apar problemele legate de personalul politic, este vina exclusivă a partidelor politice și asta pentru că nu au avut, nu au știut, poate nu au vrut să lase puterea” a explicat politilogul Andrei Țăranu.

Continuă explorarea