Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român, a vorbit, la AntiMit, despre existenţa ţăranului în România contemporană. Mai există el sau este doar piesă de muzeu?
"Sunt multe lucruri care au dispărut din satul de astăzi şi le mai putem vedea doar în muzee. De asta noi trebuie să documentăm permanent modul de viaţă al celor care trăiesc astăzi în România, în mediul rural sau urban. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, acest mod de viaţă se va schimba. Şi se schimbă din ce în ce mai alert. Gândiţi-vă cum arăta un interior de casă orăşenească în 1960 şi la cum arată astăzi un apartament din Bucureşti, construit acum. S-au schimbat multe în mobilier, s-a schimbat modul de construire a spaţiului intim.
Astăzi se poartă spaţii deschise, adeseori bucătăria este integrată în living. Avem monitoare de toate felurile în toate camerele, TV sau calculatoare. Sunt lucruri care nu existau în locuinţe urbane cu 50 de ani în urmă.
Schimbarea e un lucru firesc şi oamenii aleargă spre un nivel de trai superior. De asta există muzee, ca să conserve câte ceva dintr-un mod de viaţă care a dispărut, pentru a nu ne aliena. Pentru că uitarea epocilor, vârstelor, prin care am trecut, duce la alienarea fiinţei umane şi nu mai ştim ce e cu noi, de unde am venit şi unde mergem. Şi ăsta e lucrul cel mai periculos.
Ţăranul român nu e nici tradiţionalist, nici modernist. E un om, ca locuitorul oraşului. A fost, cu siguranţă, mult mai tradiţionalist până pe la începutul secolului XX. Primele schimbări majore în satul românesc au apărut în secolul XIX, cu sistematizarea satului românesc. Au apărut schimbări în proprietate. Să nu uităm că reforma agrară, cea mai mare din România şi una dintre cele mai mari din Europa interbelică, a schimbat complet modul de viaţă al ţăranului român şi modul de construire a satelor", a declarat Virgil Niţulescu la AntiMit.