Profesorul Laurențiu Bădicioiu, unul dintre coordonatori, explică cum competiția a crescut de-a lungul anilor, aducând împreună creatori de toate vârstele și cultivând prietenii durabile între participanți.
O tradiție de aproape două decenii
În deschiderea emisiunii, Flaviu Predescu a remarcat importanța festivalului pentru comunitatea literară: „Un binom care îmbină două structuri de gândire extraordinar de importante în viața unui om, care iată, a generat această idee pornită în urmă cu mai mulți ani și pusă în aplicare an de an. Suntem deja la câta ediție, domnule profesor?”
Profesorul Bădicioiu a răspuns cu nostalgie: „Anul trecut, am sărbătorit ca și cum am fi devenit majori. Da, suntem la ediția a 19-a. Nici nu știu când au trecut anii. Fetele mele au crescut mari, și aproape că nu au lipsit la nicio ediție. E fascinant să le văd de la an la an în cadrul festivalului”.
Astfel, festivalul nu doar că promovează literatura, ci devine și un reper personal și emoțional pentru organizatori și participanți.
Participanți din întreaga țară și jurii echilibrate
Profesorul a explicat și dimensiunea competițională a festivalului: „Avem medii de 400–500 de participanți, iar unele ediții au strâns chiar peste 600. Este foarte provocator să te ocupi de atâția oameni, să fii obiectiv, echilibrat și atent la detalii, dar ne străduim să facem lucrurile profesionist și corect”.
Flaviu Predescu a subliniat modul corect și incluziv în care se desfășoară competiția: „Este fantastic și dorința voastră de a avea cât mai mulți participanți arată buna credință cu care organizați festivalul. Nu există o gașcă de preferați, toți sunt tratați egal”.
Juriul, descris de profesorul Bădicioiu, este compus din personalități marcante: George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România; inspectorul de română Mihai Morar; profesorul universitar Alexandru Țiclea și scriitoarea Victoria Milescu.
„Este un jur echilibrat. Nu putem avea partii priuri, dar pot spune că se străduiesc să fie obiectivi și profesioniști,” a completat organizatorul.
Atmosfera festivalului: umor, poezie și prietenie
Profesorul a povestit despre atmosfera care face festivalul unic: „Unde se împletește umorul cu poezia? Cred că la Mizil. Oamenii vin pentru o porție zdravănă de umor și pentru poezie, dar și pentru momente de uitare de sine”.
Evenimentul se desfășoară atât în liceul unde predă profesorul Bădicioiu, cât și în Casa Leonida Condescu, viitorul muzeu al orașului.
„Aici au loc galelor, recitalurile de poezie și epigrame, iar oamenii se simt relaxați. Atmosfera creează o legătură puternică între participanți și prieteni,” a spus el.
Implicarea voluntarilor și a comunității
Festivalul se bazează și pe implicarea a peste 2000 de voluntari de-a lungul anilor. „Îi răsplătim întotdeauna cu diplome. Voluntariatul este esențial pentru desfășurarea evenimentului,” a subliniat profesorul.
Flaviu Predescu a adăugat: „Acest tip de implicare arată că festivalul nu este doar despre competiție, ci și despre comunitate și valori culturale”.
De asemenea, sponsori precum inginerul Cornel Vasile și Primăria Mizil contribuie la tipărirea antologiilor și la buna organizare a evenimentului.
Festivalul ca spațiu de întâlniri culturale și sociale
Profesorul a evocat și momente memorabile din trecut: „S-au creat prietenii și chiar cupluri. Propriul meu nepot, de exemplu, Ștefan, s-a cunoscut cu viitoarea soție la festival. Sunt patru cupluri care s-au format aici”.
Participanți internaționali, precum o delegație de artiști din Bologna, precum și caricaturiști renumiți, precum Mihai Pânzaru-Pim sau Leon Tenăstase, completează experiența artistică: „Avem momente de interferență a artelor. Caricatura, poezia și epigrama se întâlnesc într-un cadru relaxat și prietenos,” a mai spus profesorul.
Cultura și lectura, valori fundamentale
În final, profesorul Bădicioiu a subliniat legătura festivalului cu lectura și cultura: „Citești pentru că îți hrănești sufletul și mintea. Încercăm să le transmitem elevilor importanța lecturii, nu doar pentru informație, ci pentru dezvoltarea lor personală”.
Flaviu Predescu a remarcat continuitatea și consecvența organizatorilor: „Într-o perioadă în care cultura este vitregită, este admirabil că acest proiect continuă și creează valori durabile. Este un exemplu de proiect românesc de succes, durabil și apreciat”.
Festivalul „Romeo și Julieta la Mizil” nu este doar o competiție de poezie și epigramă, ci un veritabil laborator cultural unde talentul, umorul și prietenia se întâlnesc. De la juriu echilibrat la voluntari implicați și invitați internaționali, fiecare ediție confirmă că Mizilul a devenit un reper al literaturii și umorului românesc, cu impact pe termen lung asupra participanților și comunității.