"Cred că ne putem descurca în aceste câteva zile doar cu o pilotă mai groasă și cu un plovăr în plus. Însă, da, repet: ultimii ani ne-au obișnuit cu adevărat cu iernile înspre decembrie și chiar înspre ianuarie, deci cu temperaturi peste normă în prima jumătate a iernii și cu probabilitatea tot mai mare de apariție a fenomenelor celor mai severe dincolo de jumătatea lunii ianuarie.
Pe de altă parte, este la fel de adevărat că, în fiecare dintre ultimii ani, am avut un episod de câteva zile, în luna octombrie sau în prima parte a lunii noiembrie, care a arătat mai degrabă ca de început de iarnă.
De regulă, astfel de evenimente nu aduc zăpadă în zonele joase. Stratul de zăpadă se menține la munte, pentru că acum solul este foarte cald și își spune cuvântul asupra formei precipitațiilor. Aerul rece care încearcă să pătrundă deasupra țării întâlnește rezistența aerului mai cald, specific acestei perioade din an. Mai există și perioade cu o circulație sudică, așa cum am spus că este încurajată de fostul uragan Gabriel.
Deci, chiar dacă structurile barice, câmpul de presiune și distribuția temperaturii, caracteristicile maselor de aer, sunt mai apropiate de început de iarnă, concretizarea fenomenelor nu este chiar atât de severă.
Mai mult, aceste manifestări se mențin în zona montană, cu precipitații mixte și cu posibilitatea de apariție, în cazul intensificării vântului, a unor fenomene la limita viscolului. Totuși, această posibilitate este redusă la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie și rămâne limitată la zona montană", a explicat Florinela Georgescu (ANM).