Roxana Bojariu, climatolog ANM, avertizează că valurile de căldură din această vară au fost amplificate de temperaturile record ale mărilor, în special în vestul Mediteranei și în Marea Neagră, unde apa a fost cu până la 7 grade peste normal, alimentând furtuni violente și afectând inclusiv România.
"Am avut, în afară de valurile de căldură, să le zicem așa, atmosferice, și valuri de căldură marine. Și, cel puțin în prima parte a verii, vestul Mediteranei a bătut toate recordurile: am avut temperaturi cu 5, 6, uneori 7 grade mai mult decât ar fi fost normal pentru acea perioadă, pentru suprafața Mediteranei. Ori e un lucru ieșit cu totul din comun, vorbim de un corp de apă care are o capacitate termică mai mare. Una e să depășești o medie atunci când vorbim de temperatura apei cu un anumit ecart și alta e când vorbim de atmosferă.
Pentru vestul Mediteranei a fost ceva ieșit din comun, iar acest lucru s-a întâmplat apoi și cu Marea Neagră. Și în Marea Neagră am avut episoade cu temperaturi foarte ridicate, așa cum și Marea Baltică și Marea Nordului au trecut prin astfel de episoade, cu temperaturi la suprafața mării foarte ridicate.
Asta înseamnă că, pe de o parte, valurile de căldură din sudul Europei au fost amplificate pe fundalul unei Mediterane foarte calde. Iar atunci când circulația atmosferică s-a modificat și cupola de aer cald s-a disipat, a existat acolo o sursă foarte extinsă și intensă de vapori de apă care, evident, a alimentat sistemele de vreme, furtunile acestea de vară.
Putem vorbi de această influență pe două planuri: pe de o parte, atunci când avem cupola de căldură, o Mediterană caldă înseamnă pentru sudul Europei temperaturi mult mai mari; pe de altă parte, când cupola se modifică și dispare, suprafața aceea caldă, care are o inerție termică mai mare și care deja a adunat vapori de apă în atmosferă, alimentează inclusiv furtunile din zona României, pentru că ciclonii mediteraneeni ajung să influențeze și această zonă.
În plus, vorbim și de o influență a apei Mării Negre, pe care o vom simți din ce în ce mai mult, mai ales acum, spre toamnă. Chiar dacă, climatic vorbind, temperaturile încep să scadă încetul cu încetul, temperatura apei mării scade mai lent, tocmai pentru că avem această inerție termică. Și atunci, pe lângă sursa Mediteranei, avem și sursa Mării Negre, sursă de vapori de apă care, în anumite condiții de circulație atmosferică, alimentează furtunile, care, evident, pot să aibă un impact uneori catastrofal asupra comunităților locale din România",a explicat Roxana Bojariu, climatolog ANM.