La ediția din acest weekend a emisiunii Anti-Mit, difuzată pe DCNewsTV, a fost invitat prof. Marius Diaconescu de la Universitatea București.
El a vorbit despre cum la începutul secolului trecut bolșevicii ruși și-au extins influența asupra unei bune părți din continentul European iar după aceea au fost reașezate granițele în cadrul unor discuții informale dintre cei mai puternici oameni ai vremii.
„Guvernul de la Londra și cel de la Paris, și în general vestul Europei, doreau să țină totuși bolșevismul, comunismul, cât mai departe de granițele lor. În 1919-1920 bolșevismul a avut succes, inclusiv în Germania. Bavaria era aproape roșie la un moment dat. Să luăm Ungaria, care nici nu intră în discuție, că aceasta era clar bolșevică și a fost stat propriu-zis bolșevic timp de câteva luni de zile.
Riscul, teama, de unde provine? În primul rând, se pierdeau proprietățile industriașilor, care erau naționalizate, confiscate, în fine, și transformate într-o economie comunistă, socialistă, planificată și așa mai departe. În plus, pentru muncitori putea să fie o atracție bolșevismul, dar restul maselor, clasa de mijloc, era mai puternică. După război, în perioada interbelică, în Occident nu era atrasă de bolșevism...
Negocierile au avut loc la o masă rotundă sau semi-rotundă. Dar de multe ori deciziile se iau în mod informal inițial și apoi se transpun în negocierile oficiale. Adică să spunem, la un whisky sau o vodcă, că ce consumă, nu știm ce consuma fiecare când se întâlneau Stalin cu Churchill. Dar probabil că, în timpul unei discuții informale, au stabilit cum să-și împartă. Au împărțit aceste procente, care se reflectă până la urmă. Dacă observați, Grecia a încercat comunismul, dar până la urmă a fost limitat și a fost sub influența britanică, pe când România a fost sub totală influență sovietică”, a spus prof. Marius Diaconescu.