Franța și Germania au ales drumuri opuse în politica energetică. Secretul din spatele dependenței de gazul rusesc și puterea nucleară

Adina Crișan a explicat strategiile energetice diferite ale Franței și Germaniei, subliniind că moștenirea nucleară a Franței, promovată de Charles de Gaulle, a fost un pilon al independenței sale, în timp ce Germania, influențată de Ostpolitik Ul lui Willy Brandt, a ales dependența de gazul rusesc.

"Franța are o moștenire istorică din perioada generalului Charles de Gaulle, care a avut o viziune asupra atomului, deci a energiei nucleare, ca o sursă de independență și autonomie. Germania a dezvoltat, încă din anii '70, o altă politică, o politică pe care a creat-o Willy Brandt, primar al Berlinului și primul cancelar social-democrat al Germaniei, care avea un vis: să facă același lucru cu Rusia, cu URSS-ul de pe vremea respectivă, ca și predecesorul său creștin-democrat, Konrad Adenauer, cu Franța.

Franța și Germania au fost inamici, s-a creat reconcilierea în cadrul proiectului european, iar Willy Brandt voia să facă o reconciliere prin relații economice cu URSS-ul. Și atunci s-a creat Ostpolitik-ul și legăturile energetice dintre Rusia și țările din vestul Europei, deci Germania, Austria...

Aveți dreptate să spuneți că dezvoltarea energiei nucleare e dependentă de alegerile naționale. Așa spune și tratatul european. Fiecare țară poate să adopte sau nu energia nucleară la nivel european. Există un tratat nuclear, dar fără atom.

Din punct de vedere istoric, Germania are o relație complicată cu energia nucleară. De ce? Vine dintr-o explicație, dintr-o frică asupra securității utilizării centralelor nucleare și asupra tratamentului deșeurilor nucleare. Dacă se întâmplă un accident, ce mai contează că Germania nu are centrale nucleare? Este influențată.

Iar, cum ziceam, Germania are o traiectorie destul de interesantă, pentru că Angela Merkel, în primul său mandat, a decis ca centralele nucleare existente să funcționeze mai mult. O centrală nucleară poate dura în jur de 40 de ani, după care trebuie luată o decizie privind prelungirea duratei sale de viață.

Până la urmă, după Fukushima, Merkel a decis să iasă din energia nucleară. A fost o decizie unilaterală a Germaniei. Și această energie nucleară, până la urmă, a fost înlocuită parțial cu energie regenerabilă, dar și cu mult gaz rusesc, care, cum ați spus, era foarte ieftin în acea perioadă.", a spus Adina Crișan, la Anti Mit.

Continuă explorarea

Ţăranul român, realitate sau piesă de muzeu?

Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român, a vorbit, la AntiMit, despre existenţa ţăranului în România contemporană. Mai există el sau este doar piesă de...
12 ian 2026, 08:24

Soluţie din Israel pentru sistemul medical românesc

Dr. Herman Berkovits a explicat, la DC News, cum funcţionează sistemul medical din Israel. Ar fi o soluţie şi pentru România?  „Noi avem un sistem bun pentru că ne bazăm și foarte mult pe...
12 feb 2026, 10:52

Cel mai greu lucru pentru un copil cu autism

Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv comportamental și consultant în analiză comportamentală aplicată, a explicat la Părinţi Prezenţi care este cel mai greu lucru pentru un copil cu...
01 feb 2026, 11:00

Birocraţia ţine pe loc şcoala românească

Prof.univ.dr. Radu Gologan a subliniat la DC EDU că birocraţia este cea mai mare problemă a şcolii româneşti.  „Cea mai mare problemă este birocrația... Birocrația la toate nivelurile....
15 ian 2026, 08:40

Titi Aur despre Traian Băsescu: Viziune zero!

Titi Aur a criticat una dintre declaraţiile făcute de Traian Băsescu pe vremea când era ministru al Transporturilor. Acesta spune că fostul preşedinte avea viziune zero în ceea ce priveşte...
30 ian 2026, 09:12

Cu ce NU se ocupă Biroul de Protecţie a Animalelor

Subcomisarul Ovidiu Daniel Susanu, de la Biroul de Protecție a Animalelor Iași, a explicat, la DC Anima, cu ce nu se ocupă Biroul de Protecţie a Animalelor. "BPA, spre exemplu,  nu se ocupă cu...
02 feb 2026, 10:04