După Revoluția din 1848, România a început o relație strânsă cu Franța, care a avut un impact semnificativ asupra culturii și arhitecturii noastre.
Copiii privilegiați ai claselor sociale aveau ocazia să studieze în Franța, iar aceasta a devenit un model pentru noi în ceea ce privește spiritul, cultura, moda și limba, explică autoarea Silvia Colfescu la emisiunea #Rezist de la DC News TV.
„După 1848, România a debutat o poveste de dragoste fierbinte cu Franța. Copiii claselor care își puteau permite se duceau să studieze în Franța. Franța a devenit model pentru noi din punct de vedere al spiritului, al culturii, al modei și al limbii. La un moment dat toată lumea vorbea franțuzește”, a povestit Silvia Colfescu.
„Copiii când se nășteau, mergeau pe două limbi, și eu am avut acest privilegiu. Eu am vorbit concomitent, drept pentru care franceza a rămas a 2-a limbă pentru foarte mulți oameni. Aceasta le-a rămas limba de suflet”, a subliniat Colfescu.
„Ca atare, vedeți că arhitectura a fost făcută mult de arhitecți francezi. De exemplu Ateneul - arhitect francez; Palatul de Justiție - arhitect elvețian. O parte mare din clădirile simbol ale Bucureștiului sunt făcute de arhitecți francezi, iar curentul de cultură franceză era foarte prețuit la noi”, a conchis ea.