Prof. Dumitru Borţun a făcut la DC Edu o radiografie critică a societăţii româneşti şi a spus că trăim, de fapt, într-un mediu toxic. Iată contextul.
„Românii nu au obişnuinţa de a medita la viitor. De unde şi vorba „dă Doamne românului mintea cea de pe urmă”. Ştim să gândim la ce am păţit, ne povestim trecutul. În momentul în care ne dăm cu capul de pragul de sus, ştim că nu trebuia să facem. Dar nu anticipăm. Nu avem această obişnuinţă. Şi ţine de structura culturală a poporului, care poate fi schimbată. E motivul pentru care acum 100 de ani Alexandru Vlahuţă se întreba unde ne sunt visătorii. Unde sunt oamenii care pot anticipa şi pot proiecta nişte modele. Vizionarii. A fi vizionar asta înseamnă, să ai un vis, o imagine mentală, despre cum ar putea deveni uliţa ta, satul tău, ţara ta”, a declarat prof. Dumitru Borţun.
„Da, dar ciobanul mioritic spune „şi de-ar fi să mor”, adică are o abordare proiectivă, ia în calcul perspectiva asta. Sigur, nu ne place fatalismul de acolo, dar avem în ADN şi această proiecţie”, a intervenit Sorin Ivan.
„Nu ştiu dacă în ADN-ul nostru avem ce spune balada Mioriţa. Chiar nu ştiu. Ştiu că filologilor le plac lucrurile astea, pentru că ţin de o anumită gândire simbolică, de anumite relaţii, analogii, dar dacă ne situăm pe poziţia gândirii critice, nu văd o legătură. Şi a realismului necesar pentru a proiecta o societate mai bună.
Ţara noastră poate fi în mai multe feluri, depinde de noi. Viitorul se construieşte. În cartea mea am şi un motto la unul dintre capitole, „cea mai bună metodă de a anticipa viitorul este să îl construieşti”. Deci depinde de noi, de disponibilitatea de a învăţa, de capacitatea frontului educaţional de a educa nostalgia viitorului. Noi avem nostalgie după trecut, dar nu după viitor. Oameni care să viseze cu ochii deschişi la o alternativă mai bună. E vorba de viitor alternativ. Nu ştim foarte clar care va fi viitorul, asta e o naivitate.
Avem repere, dar nu mai sunt la nivel naţional cum erau pe vremea lui Iorga, pe care îl vedea toată lumea învăţătorul naţiunii. Mai avem şi acum, dar sunt în străinătate. Ei nu mai vin pentru că aici e un mediu nefavorabil. Oamenii părăsesc nişele nefavorabile şi caută acele ecosisteme favorabile pentru viaţa lor personală, profesională, pentru aspiraţii personale. De multe ori e vorba de hobby-uri, pur şi simplu. Pleci dintr-un mediu toxic unde nu eşti apreciat, unde ţi-o ia înainte altul mai puţin merituos, şi te duci unde îţi este recunoscută valoarea. Noi avem un mediu toxic care trebuie schimbat”, a mai punctat prof. Borţun.
