Paulina Anastasiu, profesor la Universitatea din București, Facultatea de Biologie, a demontat mai multe mituri în dialog cu jurnalistul Val Vâlcu, la emisiunea Anti-Mit de la DC News și DC News TV.
Coordonatorul Grădinii Botanice din Capitală a clarificat un aspect important legat de speciile provenite din alte țări, demontând ideea că toate ar fi invazive.
„Poate că e nevoie de o clarificare a terminologiei, înainte de toate… Auzim din ce în ce mai mult acest termen de specie invazivă, dar adevărul este că nu toate care ajung de pe alte continente la noi sunt invazive. Acestea care vin din toate părțile lumii la noi se numesc alogene sau străine. În engleză e folosit și termenul de alien. La noi, mai puțin.
Din această mare categorie a speciilor alogene, unele au reușit să se adapteze atât de bine la noi, să reușească să depășească anumite bariere și să se înmulțească. Ba mai mult, să pătrundă în habitate naturale, seminaturale și să ajungă să modifice structura acestora, funcțiile, și chiar să înlocuiască specii. Abia în situația aceasta vorbim despre specii alogene invazive.
Impactul speciilor invazive nu se limitează doar la habitatele naturale sau la biodiversitate. Unele dintre acestea au impact negativ asupra economiei, asupra sănătății noastre. Problema aceasta a speciilor alogene invazive nu este una identificată la nivelul țării noastre sau la nivelul Europei. Este o problemă globală.
În America sunt probleme cu șerpii, probabil că și la noi vor fi probleme cu alte specii. Tocmai pentru că lumea nu conștientizează foarte bine ce se întâmplă dacă duc animale sau plante dintr-o parte într-alta… Li se pare distractiv.”, a spus Paulina Anastasiu.
Specii invazive eliberate în natură după ce devin… plictisitoare
Totodată, Paulina Anastasiu a semnalat practica achiziționării unui animal exotic, subliniind riscurile pe care le implică eliberarea acestora în natură. De multe ori, introducerea unei specii invazive în natură este realizată chiar de deținătorii de specii ilegale pe teritoriul țării, implicit pe cel european, fără ca aceștia să înțeleagă consecințele acestui obicei.
„Și cred că am văzut cu toții acel cangur care zburda pe nu știu ce stradă din Capitală. Ei bine, așa se întâmplă de obicei, le ținem în casă pentru propriul amuzament, distracție. La un moment dat, scapă singure sau noi le eliberăm pentru că ne-am plictisit de ele. Aici aș menționa cazul țestoasei de Florida pe care, ilegal, o mai putem găsi de vânzare. Specia este interzisă la comercializare. Este chiar pe o listă a speciilor interzise în Europa sau pentru care trebuie să luăm măsuri de eradicare sau de diminuare a populațiilor.
În cazul acestei țestoase, este un interes al copiilor pentru a o avea în casă, într-un acvariu, dar când crește nu mai este atât de simpatică. Și atunci copii și părinții caută soluții să scape de ea.
Unde o duc? În bazine acvatice din apropiere, poate în Herăstrău, în Grădina Botanică… poate într-un alt lac. O eliberează acolo și foarte rău fac! Aceste persoane care eliberează animale intenționat în natură nu-și dau seama de consecințele pe care le poate avea acea eliberare.”, a explicat prof. Paulina Anastasiu.
Te mai poate interesa și: Mit demontat: Șerpii nu se hrănesc cu pui de pisică. Ce trebuie să știi înainte să îți iei un șarpe
