Profesorul și analistul Bogdan Teodorescu a fost invitat la emisiunea „Ce se întâmplă” de la DC News TV, unde a vorbit despre rolul sondajelor în campaniile electorale și despre modul în care acestea influențează percepția publică.
Sunt sondajele „o armă” în campanie?
În cadrul discuției, acesta a explicat cum sondajele pot fi folosite ca instrumente de manipulare, mai degrabă decât ca metode de evaluare corectă a opiniei publice.
Teodorescu a subliniat că diferențele majore dintre sondajele realizate în aceeași perioadă ridică semne de întrebare privind acuratețea acestora și intențiile din spatele publicării lor.
„Dacă analizăm cinci sondaje, nici măcar ordinea în clasament nu e aceeași, ca să zici că diferă cifrele. Diferă cam foarte multe lucruri acolo, ceea ce, din punct de vedere logic, e imposibil. Nu pot fi simultan adevărate lucrurile. Asta înseamnă că cineva fie greșește, fie minte… Sunt și sondajele o armă? Cineva le folosește în sensul ăsta?”, a întrebat moderatorul Răzvan Dumitrescu.
„Întotdeauna sondajul este o armă, fiindcă îți dă impresia – dacă-ți confirmă punctul de vedere – că ceea ce gândești tu e corect și că există un număr de oameni care crede la fel cu tine. Deci, dacă tu crezi, de exemplu, că Simion e pe locul doi, să zicem, ești printre suveraniști, și sondajul vine și-ți spune că Simion e pe locul doi, la distanță de ceilalți, ție îți confirmă opțiunea și ți-o solidifică.
De asemenea, în sens opus, dacă tu crezi că liberalii cresc și sondajele îl dau pe domnul Ciucă la 8%, tu la acel moment zici: «Undeva s-a stricat căruța. Eu știam că e la 16%. Ce s-a întâmplat de la 16 la 8?»”, a răspuns Bogdan Teodorescu.
Un instrument de observare a felului în care merge campania
Sondajele de opinie ar trebui să ofere o imagine clară a evoluției campaniilor electorale, atât pentru cetățeni, cât și pentru cei care le organizează, susține specialistul.
„Sondajul de opinie în sine ar fi trebuit să fie un instrument de observare a felului în care merge campania, atât din punctul nostru de vedere, al observatorilor – cetățeni, votanți – cât mai ales din perspectiva celor care îl fac.
Doi la mână, dacă sondajele erau într-o cotă de corectitudine, ar fi putut să fie acest seismometru fin care arată: uite, a apărut subiectul ăsta, a apărut tipul ăsta de vizibilitate, iată, s-a întâmplat ori o scădere, ori o creștere. Aceste lucruri ar fi fost foarte utile. Dar, repet, cum să compari două sondaje în care același personaj, în aceeași săptămână, are fie 8, fie 18? (…)
Ori, din acest punct de vedere, la acest moment, sondajul în spațiul public nu a rămas decât armă de distorsionat percepții, fiindcă evident că analiză nu ai cum să faci pe el”, a conchis analistul.
