Într-un interviu acordat în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News TV, dr. Radu Țincu a explicat riscurile majore ale retoricii cum că drogurile pot avea doar efecte pozitive asupra consumatorilor.
Stimularea poate fi doar pe termen scurt și cu efecte negative severe
Medicul a explicat că substanțe, deși pot oferi o stimulare pe termen scurt, duc pe termen lung la degradarea structurilor nervoase, inclusiv la moarte celulară și neuroinflamație:
„Când vine vorba de drogurile care cresc anumite capacități intelectuale este o manipulară. Se folosește doar o parte a adevărului, este foarte simplu acest lucru. De exemplu poți să vezi că animalele de laborator expuse la o doză de amfetamine devin mai alerte, au o capacitate fizică mai mare, lucru care este real. Doar că, în momentul în care îi administrezi în fiecare zi amfetamine, dincolo de instalarea dependenței fizice apare o degradare a structurilor nervoase.
Amfetaminele sunt droguri stimulatoare spre exemplu și ele produc anumite intensificări are proceselor metabolice cerebrale și, în același timp, produc o disfuncție mitocondrială – adică blochează centrala energetică a celulei. Atunci se produce o discrepanță – avem nevoie de mai multă energie pentru a susține această rată metabolică intensă, dar nu avem suficient combustibil, pentru că centrala energetică este blocată”.
Sinteza ATP, blocată de droguri
„Așadar, amfetaminele accelerează pe de o parte metabolismul și se asigură că blochează sinteza de ATP. Tocmai de aceea pe termen lung efectele sunt dezastruoase pentru că ele generează efecte de producție cerebrală. Numărul de neuroni scade fiindcă apare fie apoptoza, în cel mai fericit caz, dar apare necroza celebrală care duce la accelerarea procesului de neuroinflamație”, a adăugat el.
În ce cazuri li se administrează droguri pacienților
Țincu a subliniat că, deși există situații limitate în care canabisul este folosit în scopuri medicale – cum ar fi cazurile de cancer terminal, epilepsie refractară sau unele forme de HIV tratate cu medicamente mai vechi – extrapolarea acestor utilizări pentru afecțiuni minore este greșită și periculoasă:
„Unii vor întreba de ce se administrează canabis unor pacienți. Sunt absolut de acord că la acest moment nu există foarte multe boli în care studiile să aibă un rezultat convergent. Sunt câteva boli, cum ar fi cancerul în fază terminală. Este evident că pentru pacientul care are o speranță de viață de sub 6 luni, orice terapie care ameliorează calitatea vieții este permisă.
Acel om nu mai are absolut nimic de pierdut, dimpotrivă trebuie să facem orice putem să-l ajutăm în ultimele lui săptămâni de viață. De asemenea, copiii cu anumite forme de epilepsie care nu răspunde la niciun tratament anticonvulsivant. Este clar că dacă ai epuizat toată paleta terapeutică și mai rămâne canabisul ca ultimă alternativă, în acel caz putem să-l administrăm. Acel copil nu poate fi funcțional altfel”, a mai explicat dr. Radu Țincu.
„Mai sunt anumite indicații în tratamentul pacienților cu HIV. Unele antiretrovirale dau o scădere a apetitului, dar din nou vorbim mai degrabă de cele vechi. Generația actuală este lipsită de efecte adverse atât de importante. În cazurile acestea putem folosi canabis. De aici să extrapolezi și să ceri utilizarea canabisului pentru alte boli, inclusiv indispoziția matinală așa cum mi-a cerut cineva…”, a conchis acesta la Ultrapsihologie, emisiune difuzată la DC News TV.
