De la cărbune la gaz. Care sunt riscurile acestei tranziții? Liderul CNS „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, oferă câteva răspunsuri

Liderul Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, este de părere că România s-a grăbit să facă tranziția de la energia pe cărbune, la cea pe caz și că există consecințe în ceea ce privește partea socială a acestei tranziții, anume reducerea contractelor de munncă din această industrie cât și siguranța energetică.

„În PNRR aveam același deadline ca și Polonia și Bulgaria, 2032. Se pare că nu știu care guvern, deci nu pot să spun pentru că nu avem o raportare clară și nicio transparență decizională clară, ar fi negociat cu Comisia Europeană să închidem în 2026, cu condiția primirii unei cantități de bani cu care să terminăm niște termocentrale pe gaz.

Cele două termocentrale pe gaz, Ișalnița și acestea, nu au fost finalizate și sunt încă la faza de licitație. Asta este marea problemă. Plus că, în conjunctura actuală a crizei cu Iranul, gazul devine o materie scumpă și datorită liberalizării pieței pe gaz de la 1 aprilie, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența între producător pe gaz și producător pe cărbune.

Acum, legat de problema cărbunului și a închiderii, a fost zona Oltenia, Gorjului, datorită faptului că era tipică pentru producția de energie pe cărbune și ținând cont de ideea că de închidere a fost introdusă într-un program, să spunem, de compensare, de tranziție justă către energia verde, în sensul în care beneficia de un program și o cantitate de bani destul de substanțială, care să permită crearea de noi locuri de muncă, să permită conversia lucrătorilor din minerit către alte locuri de muncă pe plan local.

Nici acest lucru nu s-a realizat, iar rezultatul pe care l-am văzut actualmente este că foarte mulți mineri, familiile lor, care sunt dependente de sursa de câștig respectivă, își pierd locurile de muncă. Acum sunt 1500, de la 1 mai sunt încă 300, iar în următoarele perioade se vor închide încă 3000 și ceva de locuri de muncă.

În condițiile acestea, evident că, social, ei consideră că este de fapt un genocid asupra lor din partea guvernului, însă care are efect și asupra restului populației, pentru că populația trebuie să suporte costurile ridicate ale energiei. Avem gazul care crește spectaculos și care va avea efect pe încălzirea apei, adică pentru apa caldă în timpul verii, pentru spălat, pentru căldură în timpul iernii și care pune sub semnul întrebării dacă, în loc să mă încălzesc cu gaz, adică pe o centrală pe gaz, aș putea să mă încălzesc electric, pe un radiator sau pe o centrală electrică.

Este evident că, în condițiile actuale, este greu de făcut o orientare. Mai mult, închiderea cărbunelui are un efect distrugător social, pentru că, de exemplu, orașul Râmnicu Vâlcea, care are peste 85000 de locuitori, este dependent de o centrală pe cărbune. La ora actuală a fost acceptată într-un program european de a trece pe o centrală pe gaz, dar noua centrală pe gaz va fi gata, dacă se respectă termenele, subliniez, în vara anului viitor.

Iar centrala pe cărbune se închide într-o lună și jumătate de acum încolo. Întrebarea este ce fac locuitorii din Vâlcea”, a explicat Bogdan Hossu.