Cum ar fi putut fi schimbată legea prescripției dar nu s-a întâmplat? Avocatul Bogdan Bărbuceanu are un răspuns

Invitat la Interviurile DC News, avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat de ce legea care ar fi putut schimba complet justiția, fără să mai existe nemulțumirile din momentul de față din societate.

Acesta este de părere că puterea politică este de vină pentru această lipsă de acțiune.

Bogdan Bărbuceanu: Decizia asta a CCR din aprilie 2018 urma ca Parlamentul, în 40 de zile, potrivit legii, să vină și să modifice, în acord cu această decizie, articolul 155, adică să introducă sintagma cu comunicarea actului de procedură către suspect sau inculpat, atunci când legea prevede acest lucru.

Val Vâlcu: Comunicarea asta ce presupune? Rezolvă situația de fond? 

Bogdan Bărbuceanu: Sigur că o rezolva, pentru că nu se mai putea întrerupe cursul prescripției. Și atunci, prin comunicarea unui act, să zicem a unei ordonanțe a procurorului, care trebuie comunicată suspectului sau inculpatului, se întrerupea și curgea un nou termen, adică ducea de la zero termenul de prescripție. Nu mai conta ce a curs până atunci și statul avea o posibilitate mult mai mare ca, într-un termen mult mai lung, să poată soluționa dosarul.

Ei bine, Parlamentul, în 2018, după soluția CCR, nu a făcut nimic timp de patru ani de zile. În 2022 a venit din nou CCR, în mai, și a spus că este neconstituțional acest articol și că, din contră, autoritatea legiuitoare nu a făcut nimic. Abia în 30 mai 2022, guvernul condus de Ciucă a emis o ordonanță de urgență cu privire la modificarea codului.

În toată această perioadă n-a mai existat cauză de întrerupere a cursului prescripției. Adică a operat prescripția chiar dacă s-au comunicat acte în această perioadă. Și atunci mă întreb: nu politicul este vinovat de acest lucru?

Val Vâlcu: Nu se puteau finaliza procesele și nu mai curgea nicio prescripție?

Bogdan Bărbuceanu: Sigur că se putea, dar vorbim de procese din 2018. Suntem în 2023, cinci ani.

Aici e o altă discuție. Sigur că vorbim de celeritatea actului de justiție și avem dosare penale care stau numai în faza de urmărire penală opt ani, zece ani. Pot să admit că e o problemă a sistemului judiciar, că e o lipsă de personal, că e o lipsă de organizare. Dar, până la urmă, cine organizează sistemul judiciar, nu tot clasa politică?

Sunt dosare penale, mai ales astea destul de complexe, care sunt și mediatizate, cu implicații politice, care comportă administrarea multor probe, care sunt cu zeci de volume. Acum, eu nu iau apărarea sistemului sub nicio formă. Nu este o chestiune preferabilă, nu este o chestiune optimă, se poate rezolva, dar repet, tot de către clasa politică.

Nu este sistemul judiciar cel în măsură să legifereze, să rezolve aceste probleme, chiar dacă legile justiției din 2022 pot fi perfectate, dar politicul trebuie s-o facă.