Românii citesc din ce în ce mai puțin. Suntem sub Slovenia, țară cu o populație cât a Bucureștiului - VIDEO

Anumite statistici arată că piața de carte s-a redus dramatic în ultimii 15 ani. Invitată la emisiunea De ce Citim, scriitoarea Miruna Vlada a vobit despre motivele pentru stăm atât de rău în statistici. 

"Pornim de la aceste statistici ale Barometrului Cultural, care e publicat în fiecare an și care ne arată o imagine absolut șocantă. În România se citește mai puțin decât în Slovenia. Slovenia e unul dintre cele mai mici state ale Uniunii Europene.

Deci, cred că asta spune tot. Pe de-o parte, există mai multe chei de interpretare a datelor Barometrului Cultural. Se citește foarte puțin, se cumpără puțină carte.

Cu toate acestea, sigur, vedem târgurile de carte pline. Vedem această infuziune. Totuși, să avem imaginea de ansamblu.

Ce înseamnă târg de carte, mai ales Gaudeamus? Înseamnă un eveniment în capitala unei țări, cu un PIB pe cap de locuitor în creștere. Deci, vorbim de persoane cu veniturile, probabil, unele dintre cele mai mari din România, care sunt în București. Și mulți dintre aceștia sunt aceiași care merg și la librărie, sunt aceiași care cumpără aceste foarte puține cărți distribuite la nivel național", spune Miruna Vlada. 

"Avem o sectă de cititori"

Scriitoarea mai spune că în România există un fel de sectă de cititori. 

"Deci, practic, avem o sectă, efectiv, am putea sociologic să o numim așa, o sectă de cititori, de persoane care cumpără constant cărți și în comportamentul căruia intră în cumpărarea de carte, dar care, la nivel național, sunt nesustenabili.

Și asta afectează editurile, care sunt companii private și care trebuie să trăiască din profit. Activitatea lor a fost foarte mult afectată, sigur, și de măsurile economice, de creșterea taxelor. Deci, e și o problemă politică.

Dar, pe de altă parte, faptul că, deși noi suntem conștienți de peste 10 ani că stăm atât de prost la nivelul Uniunii Europeane, la nivel de lectură, n-a existat nicio strategie în sensul ăsta. N-a existat nicio măsură. Și, de fapt, aici, cred că, de aici vine îngrijorarea. Care ar fi soluțiile? De ce nu se face nimic în sensul ăsta? Pentru că avem, totuși, foarte mulți scritori. Avem mii de persoane care fac această meserie și ar trebui să trăiască din ea și nu reușesc să o facă.

În România este imposibil să trăiești doar din scris. Și, practic, avem o categorie foarte mare de cetățeni care sunt afectați de lipsa investițiilor și de problema asta.

De aici și întrebarea de ce cultura nu este o prioritate și nu este o urgență, tocmai când datele ne arată acest dezastru. De ce spun dezastru? Pentru că e imposibil să nu gândim discuția despre carte și în sens politic. Accesul la carte, cumpărarea de carte, contribuie la conștientizare, la educație și la educație civică și la educație pentru democrație", mai spune scriitoarea.

Educația, un drept constituțional

Miruna Vlada sune că dreptul la educație este unui constituțional, iar statul face prea puțin pentru a încuraja lectura și gândirea critică. 

"N-ai cum să ai cote atât de alarmante de analfabetism funcțional, de rezultate proaste la testele PISA și de tot mai mulți oameni care susțin discursuri naționaliste, populiste și de extremă dreapta, fără o lipsă grasă de educație. Deci, cele două vin împreună. Educația pentru democrație implică acces la cultură.

Ca să nu mai spun că ăsta este și un drept constituțional, să ne aducem aminte. În Constituția României, accesul la cultură este un drept constituțional. Ori, faptul că n-avem o strategie în acest sens, faptul că vedem statisticile astea și ne uităm la ele și mereu spunem ce puțin se citește în România, nu avem soluții.

Dar, la nivel guvernamental, se au decizii în defavoarea culturii pentru a fi penalizată cultura și educația. Mi se pare foarte grav, tocmai pentru că aceste elemente, apropo de faptul că sigur a fost recent publicată și strategia de securitate a României, pot constitui cu adevărat amenințări la securitate, mai ales după ce am văzut la alegerile de anul trecut.

Revenind, tema pe de-o parte strictă a faptului că se citește foarte puțin mi se pare că are cauze foarte multe, dar așa aș vrea să ajungem și la partea de biblioteci publice.

Ideea asta că ajungi la carte de unul singur. Dacă ai trăit într-o familie cu o bibliotecă, statisticile arată că șansa în viața unui copil depinde foarte mult de studiile părinților. De aici au o serie de consecințe foarte mari, pentru că asta înseamnă că avem categorii largi de populație, peste 40% din populație, care nu s-a născut într-o casă cu bibliotecă, dacă nu are nicio bibliotecă la școală, și dacă nu are nicio bibliotecă în orașul sau satul unde sunt, asta înseamnă că expunerea la carte este aproape nulă."

Despre Miruna Vlada

Miruna Vlada a studiat științe politice la București, Graz, Berlin și Ljubljana. A publicat patru volume de poezii: Poemextrauterine (editura Paralela 45, 2004), Pauza dintre vene (editura Cartea Românească, 2007), Bosnia. Partaj (editura Cartea Românească, 2014) pentru care a primit Premiul cartea de poezie a anului la Gala Premiilor Radio România Cultural și cel mai recent Prematur (editura Cartier, 2021).

Selecții din poemele ei au fost incluse în mai multe antologii și traduse în 14 limbi străine. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Din 2013 are un doctorat în relații internaționale la SNSPA, unde acum predă și coordonează Centrul de Studii Europene. Lucrează la primul ei roman.