Într-un interviu realizat de Răzvan Dumitrescu, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a spus că România trebuie să fie prezentă la masa negocierilor și să participe activ la proiectele de securitate regională și ale Alianței.
Rămâne România doar un spectator în deciziile privind flancul estic? Află ce spune Cristian Diaconescu
Va fi singura etapă de retragere oare?, a întrebat Răzvan Dumitrescu.
„Nu știu să vă dau un răspuns clar în acest moment. În ceea ce privește flancul estic, adică Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România, se pare că ar exista intenția ca retragerea militară americană să acopere cam 3300 de militari. Dezvoltările în continuare nu le cunosc, dar ne revine obligația statală aproape să avem un dialog multilateral, un dialog bilateral, în care România să așeze pe masă ceea ce vă amintiți foarte bine, demersul și aportul său în sprijinirea securității în Alianța Nord-Atlantică.
Am stat foarte mult, inclusiv pe comunicare, pe logica că noi trebuie să fim numai primitori. Ei bine, trebuie să fim proactivi în a arăta că suntem și provider, cum se spune, și furnizori de securitate”, a explicat Cristian Diaconescu.
"Trăim niște etape decise deja și nu mai avem nimic de făcut?", a întrebat moderatorul.
„Alt răspuns decât acela că trebuie să fim la masa negocierii, din păcate, nu am. Nu pot exista decât garanții care vin dintr-un proiect comun al Securității Colective, în care toți reprezentanții, nu numai din Alianța Nord-Atlantică, cred în acest moment. Deci, fiind vorba de interese fundamentale naționale, acolo unde se discută, unde se dezbate, acolo unde bilateralul s-ar putea să conteze mai mult decât multilateralul, trebuie să fim participanți.
Cum vor evolua aceste demersuri? Ține până la urmă și de pragmatism și de modul în care îți protejezi interesele, având în vedere și interesele partenerului tău și, în egală măsură, ai capacitatea de a te organiza și de a genera solidaritate. Și vreau să vă dau un exemplu: în flancul estic, în acest moment, de la Polonia spre Nord, miniștrii apărării, miniștrii de externe, șefii de state, practic, 7 cu 24, sunt în contact.
În zona Mării Negre, pare să fie, așa după cum reiese tot din comunicarea publică, faptul că sunt mai rare aceste tipuri de coagulare. Să știți că disponibilitate există pentru cooperare regională și, în legătură cu Marea Neagră, pivotală, dacă privim nu numai spre Ucraina și criza din proximitatea estică, dar și spre Orientul Mijlociu, după aceea spre Balcani. După părerea mea, trebuie să rezulte un proiect regional.
Acest proiect regional poate fi mult mai ușor sprijinit de partenerii noștri, inclusiv transatlantici, decât o solicitare pur națională. Faptul că într-o anumită zonă, și știți foarte bine, există proiecte de cooperare foarte serioase cu statele baltice, dar și proximitatea cu Federația Rusă este mult mai geografică, mult mai clară. În zona Mării Negre, da, am avut o serie de proiecte, mai ales cele care țineau de lupta împotriva minelor, dar în continuare aici sunt coridoare de transport a energiei, sunt coridoare de acces a Ucrainei pentru exporturi spre alte colțuri ale lumii și, mai ales, platforma Neptune Deep”, a răspuns Cristian Diaconescu.
Trebuie să vezi și
