Greșeala pe care o fac mulți părinți și cum afectează copilul

Ioana Milea, psihoterapeut, a subliniat importanța deschiderii părinților către opiniile celor din jur, arătând că, dincolo de iubirea și subiectivitatea firească față de propriul copil, este esențial să fim atenți la semnalele venite din exterior, fie ele de la specialiști, alți părinți sau prieteni.

"E normal ca fiecare părinte să-și vadă copilul cel mai bun, cel mai frumos, cel mai deștept. Și nu e nimic în neregulă în asta, pentru că sunt ai noștri și, indiferent cum ar fi, îi vedem „cei mai cei”.

Dar nu e în regulă să nu acceptăm și alte păreri și alte opinii care vin din exterior. Este posibil ca noi, fiind subiectivi, pentru că e copilul nostru, să nu vedem realitatea așa cum se prezintă ea. Suntem tentați să vedem doar lucrurile pozitive în copilul nostru. Și, de fiecare dată când vine o părere din exterior, avem tendința să spunem: „Ce vii tu să-ți dai cu părerea? E copilul meu, știu eu mai bine, că eu l-am crescut până acum”. Dar nu întotdeauna lucrurile funcționează așa.

Până la urmă, nu e necesar să vină doar de la specialiști. Pot să vină și de la alți părinți, de la prietenii din jurul nostru, nici nu contează atât de mult. Important este să avem deschiderea de a accepta, de a nu judeca și de a nu considera că noi deținem adevărul absolut. Tindem să facem această greșeală, care nu va fi deloc în beneficiul copilului. Evident, nu ne va ajuta să fim fixați pe o linie clară, trasată doar de noi: „Noi știm cel mai bine, noi l-am crescut, noi știm cum trebuie să facem în continuare, nu mă interesează părerea ta, nu mă interesează părerea specialistului”.

Am întâlnit părinți care au fost la specialiști și, surpriză, au plecat de acolo spunând: „Ce vorbește domnul? Ce știe ăsta? Nu știe nimic, lasă, că știu eu mai bine cum îmi cresc copilul acasă”. Și de aceea spuneam la început că nici părerea specialistului, de multe ori, nu are greutate în fața părintelui.

Important este să acceptăm că un singur lucru, cât de mic, sesizat de cineva, ar trebui să ne atragă atenția și să ne ridice un semn de întrebare. Nu spun să devenim exagerați și să căutăm obsesiv tot felul de informații, dar e bine să ținem cont. Poate ne deschide o nouă perspectivă, o nouă viziune asupra unei eventuale probleme, poate ridică un semnal de alarmă.

Și atunci, de ce să nu am eu deschiderea de a vedea? „Da, poate omul a avut dreptate, hai să merg să mă interesez.” Și abia de acolo mai departe începe drumul către specialiști, indiferent că e vorba de medic, psiholog sau cadru didactic. Trebuie să conștientizăm că nicio părere nu vine întâmplător", a explicat Ioana Milea, psihoterapeut.