Dunărea scade, riscurile cresc. De la agricultură la centrala de la Cernavodă

Roxana Bojariu, climatolog ANM, avertizează că nivelul scăzut al Dunării și temperaturile ridicate pun în pericol nu doar agricultura și turismul, ci și funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, subliniind că schimbările climatice generează probleme în lanț și necesită soluții integrate, gândite într-un cadru sistemic și multidisciplinar.

"Un nivel al Dunării mai scăzut vine cu probleme legate nu doar de sursa de apă, de exemplu, pentru irigații sau pentru, eu știu, turism, ci și cu probleme pentru centrala de la Cernavodă. Dacă nivelul Dunării este mult prea scăzut, răcirea la Cernavodă se face mult mai dificil și, de la un anumit moment încolo, ar trebui chiar oprite reactoarele. Asta s-a întâmplat în Franța, țară care se bazează foarte mult pe energia nucleară și care, în verile trecute, în 2024, de exemplu, la un moment dat a trebuit să oprească unele dintre centralele nucleare, tocmai pentru că au existat probleme cu răcirea.

S-a adăugat și o temperatură mai mare a apei de răcire, pentru că, evident, temperatura aerului aduce o creștere și în temperatura râurilor și a apelor curgătoare. Așa că apar complicații care vin în lanț, „în cascadă”, aș spune, pentru că aceste lucruri funcționează într-un sistem. Un sistem care, de multe ori, poate să amplifice niște perturbări inițiale. De aceea există necesitatea de a privi aceste fenomene extreme în contextul schimbării climei, într-un ansamblu, și nu de a încerca separat să vedem ce se întâmplă cu agricultura, ce se întâmplă cu generarea de energie sau ce se întâmplă cu turismul.

Va trebui să gândim niște măsuri de adaptare la noile modificări, măsuri care să aibă un cadru de sistem, un cadru holistic. Este o problemă majoră, care trebuie rezolvată mai ales cu echipe multidisciplinare, în care să avem nu doar climatologi și hidrologi, ci și sociologi, economiști, energeticieni. Practic, să acoperim toate aspectele vieții, nu doar la nivel personal sau la nivel de comunitate locală, ci și la nivelul tuturor sectoarelor economice.

Aici avem o problemă: întotdeauna gândim fragmentat. Este foarte greu să ne adunăm împreună, inclusiv în aria națională de cercetare, pentru a avea o imagine care să integreze toate aceste date și să ofere decidenților soluții coerente. Pe de altă parte, decidenții nu sunt, de multe ori, foarte convinși că ar trebui să ia în seamă astfel de probleme; gândesc de azi pe mâine.

Însă încep să ne ajungă din urmă inclusiv efectele istorice ale creșterii concentrațiilor de gaze cu efect de seră, iar noi deja trăim schimbarea climei. Aceasta se va amplifica, dar se pare că decidenții noștri privesc lucrurile mult prea simplist și mult prea limitat la „aici și acum”. Soluțiile economice pe care le caută astăzi ar trebui să țină cont inclusiv de componenta modificărilor climatice, care deja impactează viața noastră de zi cu zi.

Deja avem probleme cu debitele scăzute ale Dunării. Deja avem probleme cu seceta și, în același timp, cu inundații catastrofale, care pot aduce comunităților locale probleme imense, cum a fost la Salina Praid. Or, nu poți să faci lucrurile să meargă uitându-te doar punctual: ce s-a întâmplat la Salina Praid? ce se întâmplă cu nivelul rezervoarelor de apă? ce se întâmplă cu amenajările hidro dintr-o anumită zonă? Trebuie să privim lucrurile și în dimensiunea lor sistemică", a explicat Roxana Bojariu, climatolog ANM.