Radio România se apropie de aniversarea unui secol de existență, pe care îl va marca în mai puțin de trei ani. Într-un interviu pentru DC News, jurnalistul Val Vâlcu a discutat cu Răzvan Ioan Dincă, președintele și directorul general al Societății Române de Radiodifuziune, despre viitorul radioului, adaptarea acestuia la noile tehnologii și rolul său fundamental în societate.

Răzvan Ioan Dincă consideră că, deși forma radioului se schimbă, esența sa rămâne la fel de valoroasă. Aparatul de radio în sine nu mai este indispensabil, însă conținutul trebuie să rămână relevant și ancorat în realitate.

„Indiferent de felul în care vor evolua platformele digitale sau serviciile de streaming, nu cred că ascultarea activă a unui conținut audio, inclusiv în timp ce desfășori alte activități, va dispărea vreodată”, afirmă Răzvan Ioan Dincă.

El evidențiază caracterul practic al radioului, un mediu care permite accesul la informație și divertisment în paralel cu alte activități: „Există foarte puține tipuri de conținut pe care le poți doar auzi, dar tocmai asta este valoarea radioului: poți lucra, conduce, face treburi gospodărești sau munci în grădină, și în același timp să primești informațiile, divertismentul sau conținutul cultural de care ai nevoie”.

Șeful SRR subliniază diferența dintre presa comercială și serviciul public de media, explicând că radioul public nu urmărește profitul, ci îndeplinește o misiune socială.

„Presa comercială este obligată să țină cont de realitățile pieței și să producă bani pentru a supraviețui. Radioul public, în schimb, are datoria de a oferi informație, cultură, educație și divertisment, fără a fi constrâns de acest criteriu comercial”, declară el.

Răzvan Ioan Dincă amintește și de rolul constituțional al radioului public, susținut de stat.

„Atâta vreme cât își păstrează relevanța editorială și reușește să atragă un public numeros, Radio România își menține poziția de lider al audiențelor pe piața radio din țară. În plus, sprijinul statului asigură continuitatea și stabilitatea instituției. Nu văd o amenințare reală privind dispariția radioului”, adaugă acesta.

Modernizarea, însă, presupune atragerea noilor generații. Potrivit lui Răzvan Ioan Dincă, tinerii pot fi cuceriți doar prin conținut adaptat și prin utilizarea instrumentelor digitale: „Important este ca cei care fac radio să înțeleagă cum trebuie transformat conținutul pentru a fi relevant și pentru publicul tânăr. Adolescenții de 13-18 ani nu deschid neapărat un aparat de radio, dar dacă găsesc acolo elemente care le stârnesc interesul, îl vor asculta”.

Aplicația Radio România este un exemplu de instrument digital care completează experiența clasică, dar cheia rămâne conținutul. „Aplicația este doar un mijloc, însă succesul depinde de cât de bine reușim să adaptăm mesajul pentru acest tip de public”, subliniază Dincă.

În același timp, responsabilitatea radioului public este aceea de a furniza informații corecte și verificate, chiar și cu riscul întârzierii.

„Radioul trebuie să fie un garant al adevărului. E preferabil să întârzii o știre pentru a o verifica, decât să o difuzezi imediat și să o corectezi ulterior, mai ales când ajungi la milioane de ascultători zilnic”, explică președintele SRR.

Dincă afirmă că, în mandatul său, Radio România a reușit să evite dezinformările: „În aproape patru ani, nu îmi amintesc cazuri de știri false sau eronate difuzate de noi. Situațiile de acest tip au fost extrem de rare”.

Prestigiul postului este confirmat și la nivel european, Comisia Europeană menționând Radio România ca sursă de informare sigură și corectă.