Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, avertizează că măsurile fiscale și liberalizarea pieței de energie vor împinge inflația spre 10% până la finalul anului, erodând complet puterea de cumpărare a românilor, în special a celor plătiți cu salariul minim.
„Pachetul 1 va aduce, înainte de toate, o creștere a inflației până la sfârșitul acestui an. Există deja o primă măsură luată, și anume liberalizarea pieței de energie de la 1 iulie. Din valorile pe care le-am făcut împreună cu echipa economică de la BNS, doar liberalizarea pieței adaugă undeva la 2,8% în plus.
Așa cum am arătat într-un studiu recent, pe care l-am dat publicității acum vreo 3 săptămâni – studiu transmis de noi, cei din BNS, președintelui României, prim-ministrului, ministrului energiei, președintelui ANRE și președintelui Consiliului Concurenței, am solicitat și niște intervenții pentru piața de energie. Trebuie deschise rapid investigații, pentru că discutăm despre un comportament speculativ al unor agenți economici, dar și despre o lungă listă de probleme majore pe care nimeni nu vrea să le rezolve sau să le trateze. O să pot să dau niște exemple concrete un pic mai târziu.
Evaluarea pe care am făcut-o arată că doar această liberalizare a pieței, prin creșterea prețului la energie, va introduce în întreaga economie un plus de 2,8% la inflație. O inflație care a fost estimată și pe care s-a construit bugetul de stat, bugetul pentru acțiunile sociale, la începutul acestui an, de 4,9%. În primul rând, avem creșterea de TVA de la 19% la 21%. Adăugăm apoi creșterea cotei de TVA la alimente, de la 5% la 9%, și consecințele creșterilor de accize. Toate acestea, cumulat, mai adaugă un input de circa 3%.
Una peste alta, cele două elemente majore, creșterile de taxe de la 1 iulie, plus liberalizarea pieței, combinate cu inflația prognozată inițial, ne duc spre sfârșitul acestui an la o inflație de aproximativ 10%. Ce consecințe au aceste lucruri asupra vieții de zi cu zi, asupra puterii de cumpărare a cetățenilor?
Am luat ca reper ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă cu salariul minim. În 2024, la sfârșitul anului, am avut o creștere a salariului minim la 3.700 lei brut, ceea ce a însemnat un net de aproximativ 2.570 lei. În 2025, am avut încă o creștere de salariu minim, de la 1 ianuarie, negociată cu fostul guvern și mediul de afaceri. Salariul minim a crescut la 4.050 lei brut, adică un net de circa 2.570 lei.
Așadar, avem o creștere netă de aproximativ 10% a salariului. Această creștere va fi complet erodată de inflație. Puterea de cumpărare a salariului minim va fi, practic, anulată. Dacă ne uităm la ceea ce urmează în anul 2026, când măsurile sunt deja anunțate, vorbim despre:
- înghețarea pensiilor,
- înghețarea salariilor în sectorul bugetar,
- înghețarea unor prestații sociale.
Toate aceste lucruri sunt asumate politic și incluse în legea pe care guvernul și-a asumat răspunderea.
Conform prognozelor oficiale, în 2026 salariul mediu brut va ajunge la 9.213 lei. Avem o lege din toamna anului trecut, care a transpus directiva europeană privind salariul minim. Această lege impune ca salariul minim de la 1 ianuarie 2026 să se încadreze între 47% și 52% din salariul mediu.
Așadar, salariul minim ar trebui să crească undeva la 4.330 lei. În condițiile în care deciziile legate de înghețarea pensiilor, salariilor și prestațiilor sociale sunt deja luate, iar inflația prognozată pentru anul viitor este ridicată, puterea de cumpărare va continua să se erodeze, atât pentru salarii, cât și pentru pensii.
Vom ajunge, la sfârșitul anului viitor, să avem aceeași putere de cumpărare pe care am avut-o la sfârșitul lui 2023.
Anul acesta ne întoarcem, practic, în 2024 ca putere de cumpărare, iar la sfârșitul anului viitor vom mai pierde încă un an”, a explicat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS).
