Este un student bun automat și un profesor bun? Întrebarea, aparent simplă, ascunde un paradox esențial pentru sistemul educațional actual.
Mulți absolvenți cu performanțe academice excepționale descoperă că, în fața clasei, cunoștințele vaste nu se traduc automat în eficiență pedagogică. De ce? Pentru că a preda presupune mai mult decât a ști: implică empatie, răbdare, capacitate de comunicare și, mai ales, o pregătire pedagogică solidă.
Această distincție crucială a fost analizată în cadrul emisiunii DC Edu, moderată de jurnalistul Sorin Ivan, unde invitată a fost prof. univ. dr. Daniela Dumitru, directoarea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).
Emil Cioran, un exemplu celebru: geniu al gândirii, dar profesor „catastrofal”
Pentru a ilustra discrepanța dintre excelența academică și capacitatea de a preda, Sorin Ivan a adus în discuție un exemplu emblematic din cultura română: Emil Cioran. Deși licențiat în Litere și Filosofie și considerat un gânditor de geniu, Cioran a mărturisit că experiența sa la catedră a fost un eșec.
„Când am plecat de acolo după un an, profesorul s-a închinat de bucurie. A mulțumit proniei că a scăpat de mine”, relata Cioran despre perioada în care a predat la liceul „Andrei Șaguna” din Brașov.
Pornind de la acest exemplu, întrebarea centrală a emisiunii a fost clar formulată: „Un absolvent strălucit este, automat, și un foarte bun profesor?”
Daniela Dumitru: „Fără pregătire pedagogică, talentul nu este suficient”
Răspunsul oferit de prof. univ. dr. Daniela Dumitru a fost ferm: nu. Potrivit acesteia, abilitățile native, precum comunicarea sau empatia, sunt importante, dar nu garantează succesul la catedră.
„Unii dintre noi avem abilități sociale și de comunicare în mod nativ. Acestea ajută profesorii. Însă, fără o anumită pregătire specifică, mai ales acum, când cerințele sunt tot mai mari, nu mai putem vorbi de calitate în învățământ”, a explicat Dumitru.
Ea a subliniat că, în prezent, profesionalizarea carierei didactice este obligatorie, într-un context în care profesorii trebuie să răspundă la așteptările ridicate ale elevilor, părinților și societății.
DPPD – un reper în formarea viitorilor profesori
În cadrul emisiunii, Daniela Dumitru a oferit și detalii despre activitatea DPPD-ului din cadrul ASE, una dintre cele mai vechi instituții de formare pedagogică din România.
„Departamentul nostru datează din 1938, fiind înființat prin decret regal. Am evoluat de la denumirea clasică de ‘modul pedagogic’ la un departament dinamic, implicat în proiecte și adaptat la nevoile actuale ale educației.”
DPPD-ul oferă două niveluri de formare:
- Nivelul I, pentru viitorii profesori de gimnaziu, urmat în paralel cu licența;
- Nivelul II, în regim postuniversitar sau paralel cu masterul, pentru viitorii profesori de liceu sau universitari.
Cariera didactică începe din facultate
Studenții care doresc să urmeze o carieră în învățământ se pot înscrie la DPPD încă din primul an de facultate.
„Modulul pedagogic este o disciplină suplimentară integrată în programul de studii. Înscrierea se face din luna octombrie și presupune o formare continuă, teoretică și practică”, a detaliat Dumitru.
Această formare permite studenților nu doar să dobândească cunoștințele necesare, ci și să înțeleagă complexitatea actului educațional și să se antreneze în fața clasei.
Concluzie: A fi profesor nu înseamnă doar a ști, ci a ști cum să predai
Mesajul transmis de prof. univ. dr. Daniela Dumitru este clar: vocația nu este suficientă, iar sistemul educațional românesc are nevoie de profesori bine pregătiți, nu doar de absolvenți excepționali.
„Fără o pregătire specifică, nu putem vorbi astăzi de profesori. Cât ar conta talentele native dacă nu sunt însoțite de o formare solidă și continuă?”, a concluzionat directoarea DPPD.
Această dezbatere rămâne esențială într-un sistem educațional aflat în continuă transformare, în care calitatea învățământului depinde în primul rând de calitatea profesorilor.
