DC Media Group a organizat în data de 20 Iunie 2025 a V-a Ediție a Conferinței anuale dedicate învățământului superior din România intitulată „Reforma finanțării sistemului de învățământ superior”.
Ana Rădulescu, Director General în cadrul Ministerului Muncii, a subliniat că, în ciuda discrepanțelor mari între mediul rural și urban și a presiunii crescânde pe piața muncii, învățământul superior din România reușește să răspundă provocărilor economice prin adaptarea programelor de studiu la cerințele actuale ale pieței.
Totodată, aceasta a evidențiat faptul că absolvenții de studii superioare au cea mai mare rată de ocupare, în timp ce tinerii din categoria NEET se confruntă cu cele mai mari dificultăți de integrare, fiind vizate de măsuri active de sprijin și politici dedicate.
„Creșterea cererii de forță de muncă, majorarea cererii de bunuri și servicii – toate aceste provocări se adaugă peste discrepanțele regionale. Așa cum ați spus și dumneavoastră, între mediul rural și mediul urban sunt diferențe foarte mari.
Este lăudabil faptul că Sistemul de Învățământ Superior, totuși, ține piept acestor provocări. Am identificat câteva programe recent introduse care sunt lăudabile, de exemplu: Securitate Informatică și Știința Datelor, Inginerie Circulară și Tranziție Verde, Sisteme Autonome, Managementul Digitalizat și Robotizare în Industrie. Așadar, universitățile țin pasul cu aceste provocări.
Și, în plus, știu că toate programele universitare care se înscriu în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior se raportează la cel puțin o ocupație de pe piața muncii. Se încearcă, astfel, această corelare.
V-am printat aici câțiva indicatori importanți ai pieței muncii și v-am subliniat cu roșu că nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare se înregistrează în rândul absolvenților de Învățământ Superior. Aici, într-adevăr, absolvenții de Învățământ Superior își găsesc repede un loc de muncă. Rata de ocupare a tinerilor până în 24 de ani a fost de 19,2%. Și, într-adevăr, cum a spus și doamna președinte, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne mare în țara noastră.
Rata șomajului, o vedeți, în cazul persoanelor cu studii superioare este de 1,9%, deci sub 2%. Dar rata tinerilor a fost de aproape 24% anul trecut și, din păcate, este în creștere.
În ceea ce privește locurile de muncă vacante, am încercat să extragem date din statisticile disponibile. Bineînțeles, cererea cea mai mare este în rândul specialiștilor. V-am pus imediat după aceea grupa majoră 2, alți muncitori calificați, dar și foarte mulți din domeniul serviciilor.
Există cerere mare în sectorul de producție și furnizare de energie electrică, termică, gaze, în construcții, dar și în activitățile culturale, în învățământ, în sănătate, în asistență socială ne lipsește personalul calificat.
Din păcate, tinerii, cei pe care noi îi numim NEET (Not in Education, Employment or Training), adică tinerii care nu sunt nici în educație, nici în muncă, nici în formare, înregistrează o rată foarte mare și se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește integrarea pe piața muncii. Prin urmare, ne-am îndreptat atenția și politicile către această categorie de tineri, pentru a-i integra pe piața muncii.
Există o cerere foarte mare de forță de muncă în sectoarele care utilizează tehnologii cu emisii nete zero, cum ar fi cele solare, fotovoltaice, energia eoliană, acestea fiind printre sectoarele cu cea mai mare cerere. Am încercat să surprindem aceste locuri de muncă vacante, atât pe sectoare de activitate, cât și pe grupele majore de ocupații, așa cum sunt ele clasificate în România.
Așa cum vă spuneam, Ministerul Muncii încearcă să dezvolte politici țintite și coerente, dedicate problematicii tinerilor, astfel încât să acoperim deficitul de forță de muncă calificată, dar și să oferim tinerilor o șansă reală la un loc de muncă de calitate.
Am să vă dau doar câteva exemple de politici pe care Ministerul Muncii le-a inițiat, dedicate tinerilor:
- Absolvenții instituțiilor de învățământ (atât din preuniversitar, cât și din universitar) se pot înregistra la Agenția de Ocupare a Forței de Muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. Ei beneficiază de un pachet de servicii gratuite și sprijin pentru a ocupa un loc de muncă: informare și consiliere profesională (foarte importantă), mediere pe un loc de muncă vacant, formare profesională, evaluarea și certificarea competențelor, consultanță pentru deschiderea unei afaceri, dar și de venituri.
- V-am trecut acolo prima de inserție, care se acordă absolvenților înregistrați ce își găsesc un loc de muncă. Este în valoare de trei ori valoarea indicatorului social de referință – în 2025, acest indicator este de 660 lei. Deci, prima de inserție este de 1.980 lei, acordată începând cu data angajării.
- Mai există și o serie de prime de încadrare. De exemplu, dacă o persoană se angajează la o distanță mai mare de 15 km față de domiciliu, primește 0,5 lei/km. Iar dacă își mută domiciliul pentru un loc de muncă aflat la peste 50 km, beneficiază de prima de instalare: 12.500 lei, sau 15.500 lei dacă are familie.
Toate aceste măsuri sunt derulate prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și sunt menite să sprijine integrarea tinerilor.
De asemenea, încercăm să stimulăm angajatorii să angajeze tineri prin subvenții. Angajatorii primesc lunar 2.250 lei pentru fiecare absolvent angajat, inclusiv pentru tinerii cu dizabilități, cu condiția menținerii contractului de muncă timp de 18 luni. Pe parcursul acestor luni, Agenția sprijină formarea profesională a tânărului, fără costuri pentru angajator.
Mai avem o măsură foarte interesantă: este dedicată absolvenților de învățământ superior – Legea stagiilor, Legea 335. Pentru a facilita tranziția de la educație la muncă, tinerii pot efectua un stagiu de 6 luni. Angajatorii care acceptă stagiari primesc un stimulent de 2.250 lei/lună, pentru cele 6 luni. La finalul stagiului, tânărul primește un certificat care atestă ce a făcut în această perioadă, iar stagiul este recunoscut ca vechime în specialitate. Măsura este finanțată din bugetul asigurărilor de șomaj.
O altă măsură este programul special pentru elevi și studenți, pe perioada vacanțelor, reglementat prin Legea 72/2007. Elevii și studenții se pot angaja cu contract de muncă, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice, adică strict pe durata vacanței. Angajatorii care angajează astfel de tineri beneficiază de un stimulent lunar”, a explicat Ana Rădulescu, Director General Direcția Generală Politici și Programe pentru Muncă, Ocupare și Formare Profesională, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
