Dr. Raluca Ghionaru, medic formator, a discutat cu jurnalista Loredana Iriciuc despre provocările și particularitățile gastroenterocolitei la copii, evidențiind schimbările apărute în era post-pandemică în ceea ce privește frecvența și evoluția bolilor infectocontagioase.
L.I: „Cât de des vă vin părinții în cabinet convinși că e o simplă răceală, dar care se duvedește că e o infecție mai serioasă?”
„Nu foarte des. Cred că mai degrabă este invers. Părinții se convinși că e o infecție severă, care necesită tratament amplu, îndelungat, celebrul antibiotic și, de fapt, vorbim despre o simplă viroză. Mai degrabă asta este situația. Sunt însă, într-adevăr, și situații în care boala evoluează tăcut, fără să ne dăm seama și de la niște simple simptome, îi curge nasul, doare puțin gâtul, e puțin mai moleșit, brusc face febră mare peste noapte, starea lui se degradează, apar alt tip de fenomene: respiră greu, îl doare în piept, îl dor mușchii, nu poate să meargă, și astea pot însemna semne de agravare. Eu sunt de acord să cerem ajutorul echipei medicale atunci când ne aflăm în fața unei infecții, pentru că numai împreună reușim să găsim soluția cea mai bună pentru fiecare copil. Doamnă doctor, vreau să vorbim puțin și despre gastroenterocolita, care apare și ea în rândul copiilor primăvara.”, a răspuns dr. Raluca Ghionaru, medic formator
L.I: „De unde vine această afecțiune? Cât de periculoasă poate fi pentru un copil mic? Și care sunt măsurile rapide pe care le putem lua acasă, noi ca părinți?”
„Gastroenterocolita este, într-adevăr, o afecțiune cu care obișnuiam să ne întâlnim din primăvară până spre toamnă, pentru că este o infecție a tractului digestiv. De cele mai multe ori, este vorba de o viroză a tractului digestiv. E celebru un virus pe care știm cu toții, rotavirus, față de care putem proteja copiii foarte mici prin imunizare. Și vara, sigur, mâncăm mai mult în aer liber, poate nu menținem igiena mâinilor la fel de eficient. Așa era firesc. Din păcate, în era post-pandemic, lucrurile nu mai stau chiar așa. Adică nu mai avem boli de vară și boli de iarnă, așa cum nici infecțiile respiratorii nu mai sunt numai iarna și nici bolile infectocontagioase nu mai apar numai primăvara sau toamna, ci pur și simplu pe tot parcursul anului. Și atunci ne întâlnim cu gastroenterocolite cam în fiecare lună a anului, cu variații în ceea ce privește frecvența ei. E o boală care înseamnă dureri abdominale, poate să însemne febră, poate să însemne scaun modificat, cu până la multe scaune lichidiene pe zi, greață, vărsături, stare generală proastă, lipsa poftei de mâncare, poate să ne dea peste cap cu totul conduit.
Cu cât copilul e mai mic, cu atât boala poate fi mai gravă, pentru că câteva scaune lichide și câteva vărsături îl pot deshidrata foarte ușor, în special pe cei care sunt foarte mici, pe sugari. Și atunci suntem atenți la aceste semne și e bine să ducem copilul la medic să aprecieze gradul de hidratare al copilului în perioada respectivă. Dacă e și însoțit de febră foarte mare, atunci poate să devină o urgență și simpla vizită la medicul de familie poate să nu mai fie suficientă și să fie nevoie de o internare cu hidratare intravenoasă și cu măsuri medicale un pic mai elaborate. Dar, ca prim lucru, este important că atunci când copilul varsă să nu ne grăbim să înlocuim toate lichidele pe care le varsă foarte rapid și în cantitate mare. Recomandăm, de obicei, un repaus digestiv de câteva ore, după care să începem să îl realimentăm cu cantități mici. Dacă vorbim de un sugar care este alăptat, atunci el poate să sugă la sân în continuare, cu condiția să nu sugă mult odată. Orice vine în cantitate mare într-un stomac care este deja iritat poate să determine din nou vărsături și intrăm într-un cerc vicios.”, a explicat dr. Raluca Ghionaru, medic formator, președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) și Membru al Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România (CMR).
