Ethel Caterham, o femeie din Surrey, a fost desemnată oficial cel mai bătrân om în viață, la onorabila vârstă de 115 ani. Deși asemenea cazuri sunt excepționale, oamenii de știință au descoperit patru obiceiuri de viață care pot crește considerabil șansele de a ajunge la o vârstă înaintată și de a rămâne în formă.
Secretul longevității: nu doar genele, ci și stilul de viață
Cazul lui Ethel Caterham atrage atenția asupra unui subiect de interes global: cum trăim mai mult și mai bine? Deși genetica joacă un rol semnificativ (între 20 și 40% din longevitate este determinată genetic, spun cercetările), stilul de viață este factorul-cheie asupra căruia avem control direct.
Chiar dacă nu toți putem ajunge la 115 ani, putem lua câteva decizii înțelepte care să ne crească șansele de a avea o viață lungă și sănătoasă, conform Reuters.
1. Activitatea fizică: mișcarea zilnică prelungește viața
Mișcarea este esențială pentru sănătate și longevitate. Studiile arată că doar 75 de minute de mers pe jos în ritm alert pe săptămână pot adăuga aproximativ doi ani în plus la speranța de viață.
Inactivitatea, pe de altă parte, este extrem de dăunătoare: statul prelungit pe scaun sau lipsa completă a exercițiilor fizice este asociată cu un risc crescut de deces prematur.
Soluția? Încercați să vă ridicați din oră în oră, să faceți scurte plimbări, să stați în picioare în mijloacele de transport sau să urcați scările în locul liftului. Ideal ar fi să faceți cel puțin 30 de minute de mișcare moderată în fiecare zi.
2. Alimentația: legumele, cerealele și porțiile moderate fac diferența
Un regim alimentar bazat pe fructe, legume, cereale integrale, nuci și leguminoase este asociat cu o stare bună de sănătate la vârste înaintate.
Studiile nu impun eliminarea completă a cărnii, dar arată că o dietă cu mai puține alimente procesate, grăsimi trans și zahăr contribuie la o bătrânețe mai sănătoasă.
Totodată, postul intermitent și reducerea numărului de calorii au arătat efecte pozitive asupra longevității în experimentele pe animale. La oameni, cercetările preliminare indică beneficii similare, însă sunt necesare mai multe studii.
3. Somnul: regularitatea și calitatea contează
Somnul este mai mult decât odihnă – este o componentă vitală a longevității. Un studiu amplu din Marea Britanie a arătat că persoanele cu tipare de somn neregulate au un risc cu 50% mai mare de deces prematur.
Lucrătorii în schimburi, în special cei cu ture rotative, au fost mai expuși la accidente vasculare cerebrale și la boli cronice. De aceea, se recomandă un somn regulat, de calitate, de aproximativ 7-9 ore pe noapte, adaptat nevoilor individuale.
4. Stresul: dușman invizibil, dar extrem de periculos
Stresul cronic este un factor major de risc pentru boli cardiovasculare, imunitate scăzută și îmbătrânire accelerată. Expunerea la traume în copilărie poate avea efecte negative care persistă pe tot parcursul vieții.
Pe de altă parte, o bună reziliență psihologică poate reduce semnificativ riscul de mortalitate. Activitățile care reduc stresul, precum yoga, meditația sau hobby-urile relaxante, contribuie la o stare psihică și fizică mai bună.
Un factor esențial este viața socială activă. Persoanele vârstnice care participă frecvent la activități sociale au șanse de trei ori mai mari să trăiască cu cel puțin cinci ani mai mult decât cele izolate.
Longevitatea: între noroc genetic și alegeri zilnice
Deși nu putem controla complet ce ne rezervă genele, putem alege zilnic să ne îngrijim de corp și minte. Ethel Caterham poate avea o moștenire genetică norocoasă – una dintre surorile ei a trăit până la 104 ani –, dar cele două fiice ale sale nu au trăit la fel de mult, decedând la 71 și 83 de ani.
Această realitate subliniază că, indiferent de moștenirea genetică, stilul de viață este decisiv. Așadar, dacă vrei să îți maximizezi șansele de a ajunge la 100 de ani, începe cu aceste patru obiceiuri simple, dar puternice: mișcă-te zilnic, mănâncă echilibrat, dormi bine și evită stresul. Poate nu vei ajunge la 115 ani ca Ethel, dar vei trăi mai bine și, cel mai probabil, mai mult.
