Cu ocazia participării sale la Interviurile DC News, Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a vorbit, la invitația lui Bogdan Chirieac despre un aspect important care îi preocupă pe angajatorii români, anume reducerea birocrației în privința obținerii dreptului de muncă de către străinii non UE.
Ministrul a explicat de ce durează un timp îndelungat această procedură și ce poate face instituția pe care o conduce în acest sens.
„Avem mulți migranți, muncitori din Asia, în special, care vin în România. Nu vi se par prea complicate metodele prin care pot fi angajați acești oameni? Unii spun că până în 2030 o să avem cam 1 milion de migranți muncitori în România?”, spune gazda emisiunii, Bogdan Chirieac. .
„Contingentul pentru 2025 este dimensionat la 100.000 de lucrători. Această decizie nu a fost luată arbitrar, a fost luată în Consiliul Național Tripartit, unde avem la aceeași masă guvernul, patronatele și sindicatele.
„Dar știți că într-un an de zile 80% dintre ei pleacă mai la vest”, completează Bogdan Chirieac.
„Acum, în acest proces, Ministerul Muncii are doar rolul acesta de a elabora, de a iniția hotărârea de guvern prin care se dimensionează contingentul.
Apoi, colegii noștri de la Ministerul de Externe sunt cei care primesc aceste solicitări din țările unde avem reprezentare. Iar ulterior, colegii noștri de la Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General de Imigrări (IGI), sunt cei care fac efectiv procedura de verificare a celor care vin, care sunt lucrători non-Schengen și care vin pe piața muncii din România.
Într-adevăr, angajatorii se plâng de faptul că există această migrație a lucrătorilor non-UE, discutând despre piața muncii din Uniunea Europeană. Iar în momentul acesta, noi fiind de asemenea stat membru Schengen, această mobilitate a forței de muncă este valabilă pe toată piața muncii din Uniunea Europeană.
„Și totuși, Germania angajează, cât e de Germania, și ea la negru sau în Austria. Și oamenii ăia pleacă, plecau dinainte să fim membri în spațiul Schengen, membri cu drepturi de pline în spațiul Schengen. Știți bine, deci de asta spuneam că se estimează că necesarul va fi total, nu că se importă 1 milion de muncitori pe an, dar totalul ar atinge 1 milion de oameni. Aveți în vedere pregătirea Ministerului Muncii și a agențiilor pe care le subordonează pentru a face față acestui flux de muncitori?. Ei sunt în domenii cheie. Îi vedem iarna pe viscol ducând mâncare, îi vedem prin construcții. Adică sunt zone pe care acum mulți cetățeni români nu le-ar accepta nici ca venituri, nici ca nivel al muncii. Ei le acceptă” a mai explicat Bogdan Chirieac.
„Știți că acești lucrători beneficiază de fix aceleași drepturi și obligații pe care Codul Muncii le prevede pentru lucrătorii români. Deciziile legate de aceștia aparțin, în primul rând, angajatorilor lor, iar în ceea ce ne privește, dacă putem să le stăm la dispoziție angajatorilor, în sensul de a veni și aici cu îmbunătățiri ale legislației actuale, cu mare drag o facem.
Nemulțumirea angajatorilor este legată în primul rând de durata pentru verificarea acestora, pe care funcționarii de la IGI o fac. Dar și aici este un aspect foarte important: practic, dânșii venind pe piața muncii din Uniunea Europeană, chiar venind în România, practic pe piața muncii din Uniunea Europeană, este important ca verificările să fie făcute atent și pentru asta este nevoie de timp.
„Nu aveți în vedere o încercare a scurtării acestei perioade de timp?” a întrebat gazda emisiunii.
„Este o solicitare pe care angajatorii o au. Într-adevăr, avem în atenție această cerință a dânșilor, dar nu depinde doar de Ministerul Muncii. Aici este important ca toate ministerele implicate în proces să reușim să găsim o soluție comună, dar mai ales o soluție care să fie safe pentru piața muncii de la noi și din Uniunea Europeană”, a mai spus Simona Bucura Oprescu.
