Dorin Cojocaru, de la Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a explicat cât de periculoasă este febra aftoasă pentru România, unde se manifestă ea în acest moment, dar şi cum ne afectează.
„Febra aftoasă a apărut prima dată în Germania, într-o fermă de bivoli, s-a eradicat focarul. A apărut apoi în Ungaria, la graniţa cu Slovacia. Aici a început să fie un pic de panică, pentru că înseamnă că înainta. Este o boală virală, pandemică, se transmite de la un continent la altul, e carantinabilă gradul zero. Efectivele de animale din focarul în care apare se ucid, se duc la crematoriu. În momentul acela au fost unele restricţii pe Europa, la graniţa dintre România şi Ungaria, pentru că autorităţile române au considerat că e bine să restricţionăm transportul de animale vii biunghiulate, adică cu două unghii. Pentru că la ele se manifestă.
Sunt restricţii acum, iar acestea sunt de mai multe grade. Cei care nu sunt de meserie să îşi imagineze cum a fost în primele 2 săptămâni de COVID, când s-a declarat stare de urgenţă. Nu a fost chiar aşa acum. A apărut în Slovacia, pentru că au lăsat garda jos. UE are nişte regulamente europene şi proceduri pe linia asta de sănătate a animalelor. Noi nu am lăsat garda jos, doar că s-a lăsat să intre carnea proaspătă şi furajul pentru fermieri. Fiind secetă în 2024, fermierii aveau nevoie de furaje. Eu, ca profesionist, dacă ar fi să închid un focar, îl închid la sânge. Dar trăim într-o societate în care oamenii trebuie să mănânce, să îşi desfăşoare activitatea, iar impactul asupra economiei trebuie să fie cât mai mic. Şi atunci politicul intervine peste profesionişti. Un veterinar ar şti ce are de făcut, dar trebuie să găsească calea de mijloc, cu riscurile cele mai mici.
Acum câteva săptămâni a apărut al patrulea focar în Slovacia, iar apoi în Ungaria. Dar trebuie să cunoşti dinamica unei epidemii. Acest virus rezistă în atmosferă în jur de 10 zile. Cum este produs el? Apar nişte vezicule între unghii la porc, mistreţ, căprioară, vacă, oi, tot ce are 2 unghii. La oi şi capre se manifestă subclinic, dar la vacă e cu manifestare clinică. Apar nişte afte la nivelul gurii, cam de dimensiunea unei cireşe. Acea cireaşă conţine sute de mii de viruşi. Dacă s-a spart una, eliberează în atmosferă sute de mii de viruşi, şi pot contamina aerul, furajul, alte animale. De aceea şi condiţiile de biosecuritate sunt foarte drastice”, a declarat Dorin Cojocaru.