Prof. Marius Diaconescu de la Universitatea București a fost invitat la cea mai recentă ediție a emisiunii Anti-Mit, transmisă pe DCNewsTV unde a făcut o scurtă analiză a istoriei conflictelor militare la care a participat România.
Conform spuselor sale nu au existat un moment în care armata să fi fost pregătită pentru un război, decât cu o singură excepție.
„În toate războaiele în care am participat în ultimul secol și jumătate, am fost, exceptând 1877, când atunci chiar am fost pregătiți datorită, să spunem, abordării lui Carol I… Aici este meritul lui exclusiv ca și strategie de înarmare a armatei române, și în 1877, împotriva turcilor, chiar am fost bine pregătiți cu armament modern la acea vreme. În al Doilea Război Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial, în 1916, și în al Doilea Război Mondial, noi am fost total nepregătiți. Vă dau un exemplu cu războiul balcanic. Există niște relatări, memorii de epocă care s-au publicat, soldații noștri erau însoțiți de așa-numite companii sau detașamente sanitare, în căruțele sanitare, în loc de pansamente și ce trebuia pentru dezinfecția rănilor erau diverse cârpe, să spunem, folosite pentru igiena feminină. Și atunci exista corupție, ca și astăzi.
În Primul Război Mondial, noi am fost viteji într-adevăr, pentru câteva săptămâni, când am intrat în Transilvania, dar nu era nimeni să apere granița româno-transilvană, pentru că trupele Austro-Ungariei erau pe frontul din nordul Italiei sau prin Galiția, și aici, pe granița românească, erau doar soldați în vârstă care doar păzeau să nu fie contrabandă. Austriecii se bizuiau pe acordul cu România și nu credeau că o să-i atacăm, deși se știa, au fost spionaje puternice din toate părțile. Știau că se duc negocieri și cu rușii și cu francezii ca să fim și noi în război, dar încă sperau că se va respecta acel tratat din 1883.
Dar când am intrat, am intrat voioși, am fost într-adevăr curajoși, am intrat, dar la primul contact cu trupe regulate, cu experiență de luptă aduse de pe frontul de la Verdun, noi am dat înapoi și am fugit iepurește, pentru că la noi a fost primul blitzkrieg în toamna anului 1916. Deci, sunt istorici occidentali care spun că Hitler, în proiectarea blitzkrieg-ului, s-a inspirat din campania germană împotriva României din toamna anului 1916. Practic, s-a mers în goană până aproape de Focșani, de abia în momentul în care au venit un milion de soldați ruși din Rusia Țaristă și au stabilizat linia Carpaților și ne-au ajutat să ne oprim acolo, pe linia Focșaniului. De abia atunci s-a oprit frontul”, spune istoricul.
