Dezbaterile de la conferința ”HEALTH FORUM: Marile provocări din Sănătate în 2025”, organizată de trustul DC Media Group au inclus și problema includerii de noi medicamente pe listele de compensare pentru pacienți asigurați la CNAS.
Câteva declarații în acest scop a dat Oana Mocanu, directorul general adjunct, medic șef CNAS. Ea a spus că din cele 85 de molecule care așteptau să fie aprobate în 2024 au rămas 83, din cauza unor termeni impuși de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).
„Vizavi de accesul la medicamentele inovatoare, este nevoie de o accelerare a acestui proces. Salutăm faptul că au fost inițiate discuții pentru aceste protocoale de acces timpuriu, care să permită un acces mai rapid. Problema care se pune este că, totuși, sunt în așteptare, în acest moment, foarte multe noi molecule care au primit aviz favorabil în urma evaluărilor făcute de Direcția de HTA a Agenției Medicamentului și, practic, nu avem niciun fel de vizibilitate vizavi de momentul în care aceste medicamente vor deveni accesibile pacienților.
Care ar fi pașii pe care am putea să-i facem împreună, în așa fel încât să sensibilizăm ceilalți actori, respectiv Ministerul de Finanțe și Ministerul Sănătății, vizavi de nevoia de predictibilitate în ceea ce privește accesul la medicamente noi?”, întreabă Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Cheia stă la Ministerul de Finanțe răspunde reprezentanta CNAS.
„Trebuie să sensibilizați întâi Ministerul de Finanțe pentru negocierea contractelor cost-volum și cost-volum rezultat. Acestea se pot realiza numai într-o limită maximă până la care CNAS este autorizată prin legile bugetare anuale să negocieze și să încheie acest tip de contract pentru anul 2025.
Noi am cerut Ministerului de Finanțe o limită care să ne permită să negociem tot ceea ce avem în așteptare. Sunt 70 de molecule în așteptare. Au fost mai multe care s-au negociat la sfârșitul anului 2024, după ce această limită, după îndelungi insistențe și vizite la Ministerul de Finanțe, a fost suplimentată de la 4,3 miliarde la 6,2 miliarde. Această sumă totală este insuficientă pentru a negocia tot ceea ce avem în așteptare în anul 2025. Din câte ați văzut, legea 18 ne oferă norocul că nu ne-au dat doar 4,3 miliarde, ci ne-au dat 6,2 miliarde.
Dar în aceste 6,2 miliarde, noi, prioritar, trebuie să derulăm procesele de reluare a negocierii pentru medicamentele care sunt în listă. La sfârșitul lui 2024 erau 85, iar între timp două molecule au pierdut autorizațiile de punere pe piață, pentru că nu și-au dovedit beneficiul clinic. EMA le-a retras autorizațiile de punere pe piață. Au avut nevoie să facă studii suplimentare post-autorizare și au pierdut autorizația de punere pe piață.
Au mai rămas 83 din cele 85. Din cele 83, două sperăm să iasă prin această Hotărâre de Guvern, deci o să mai rămână 81. Posibil ca până la sfârșitul anului să mai iasă câteva molecule din cost-volum, pentru că își pierd exclusivitatea datelor. Totul depinde de când va intra Hotărârea de Guvern în vigoare. Hotărârea de Guvern nu este în curtea Casei Naționale.
Legislația prevede că Agenția Națională a Medicamentelor este cea care pune în aplicare deciziile pe care le emite ea. Elaborează proiectul de Hotărâre de Guvern pe care îl înaintează Ministerului Sănătății, Ministerul Sănătății fiind cel care are această abilitate legislativă de a supune Guvernului Hotărârea de Guvern.
Ce să vă zic? Partea de predictibilitate, 6,2 miliarde pentru 82 de molecule nu ne ajunge. Estimările ar fi la 8 miliarde”, a declarat Oana Mocanu.
