Felul în care oamenii se raportează la membrii familiei se distinge de la un popor la altul. Obiceiurile diferă și în ceea ce privește lecțiile de maturizare pentru adolescenți. În cazul britanicilor, multe familii își pun copiii ajunși la maturitate să le plătească chirie în cazul în care nu au s-au mutat deja, pentru a-i responsabiliza.
În comparație, conform unui studiu recent al Eurostat, românii părăsesc casa familiei abia după 28 ani. Emanuel Minea, vicepreședintele Asociației Românilor din Marea Britanie a vorbit despre obiceiul britanicilor în cadrul emisiunii „România are nevoie de tine, implică-te”.
„Pentru cei care ne privesc și nu știu deja, la 16 ani englezii pot să viziteze diferite țări, pot să ia decizii de unii singuri în mare parte și pot totodată să se mute singuri, ceea ce se întâmplă de multe ori. Adică îi dă afară din casă părintele, uite, du-te, muncește, trebuie să-mi plătești chirie.
În Marea Britanie, copiii plătesc părinților chirie. Lumea nu știe, nu vorbește nimeni despre chestia asta. Sunt lucruri din interior pe care nimeni nu le dezbate.
Pe de altă parte, în România, eu nu am văzut și nu am auzit copii să plătească chirie părinților. Asta mă face să mă întorc la exemplul pe care voiam să-l dau. Eu, de câțiva ani de zile, am preferat, bineînțeles raportat la câștigurile financiare, că am anumite costuri asupra mea ca să îmi ajut părinții, pentru că și ei au făcut eforturi. Noi punem familia pe primul loc”, spune Emanuel Minea.
Invitatul emisiunii are și o explicație în ceea ce privește felul în care noi, românii, ne raportăm la persoanele în vârstă, este strict legat de apartenența la comunitate în care trăim, spune acesta.
Cum văd românii varianta azilului pentru bătrâni
„În Marea Britanie, din nou, este foarte diferit și este o divizare oarecum între membrii familiei. Ce se întâmplă atunci când, să zicem, mama ta sau tatăl tău, aici mă refer la persoanele britanice, ajunge într-un stadiu al sănătății în care nu i se mai permite să fie mobil?
În Marea Britanie, există un număr crescut de persoane cu Alzheimer care ajung în centrele acestea din azilele de bătrâni. Ei ce spun? Îl pun în azilul de bătrâni, plătesc o sumă lunară și are cineva grijă de ei.
În România, dacă noi am face acest lucru și probabil mi s-a înzestrat mie această mentalitate, dar eu cred că este o mentalitate colectivă. Noi, în România, dacă ne-am pune părinții în azil de bătrâni, ar aduce rușine familiei.
Eu cred că are legătură cu sensul de comunitate. La noi există sensul de comunitate. Adică, și din nou, să fac o relaționare cu trecutul meu, când eram copil, locuiam la bloc și toți vecinii mă cunoșteau. Locuiam în Cugir, un oraș mic, toată lumea se cunoștea. Dacă făceam o prostie, imediat eram penalizat. Dacă făceam ceva imoral pe stradă, să strig la un om mai bătrân sau să nu respect, când ajungeam acasă, mă lua bunicul meu de urechi.
În Marea Britanie nu există sensul de comunitate, din punctul meu de vedere, și asta vedem și prin gradul ridicat de criminalitate în rândul celor tineri. Adică, în Marea Britanie, există orașe în care ți-e frică să mergi noaptea pentru că poți să fii înjunghiat”, a conchis Emanuel Minea.
