Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României luni, 10 februarie. Acesta și-a încheiat, miercuri, mandatul, Ilie Bolojan preluând funcția de președinte interimar.
Pe site-ul administrației prezidențiale este disponibil un document, în format PDF, în care cetățenii pot citi Bilanțul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis (2019-2024) în fruntea statului român.
În preambulul documentului, se poate observa o descriere succintă a preluării celui de-al doilea mandat de președinte al României de către Klaus Iohannis. Următoarele capitole reprezintă diverse teme și evenimente în care a fost implicat Klaus Iohannis în timpul ultimilor cinci ani.
Printre acestea se identifică „Apărarea ţării şi securitatea naţională”, „Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă, cu autorităţile publice şi cu clasa politică”, „Gestionarea pandemiei de COVID-19 și politici de sănătate eficiente”, „Relaţia cu românii din afara ţării”, ș.a.m.d.
Citește și: Demisia lui Klaus Iohannis, primită cu brațele deschise. Mugur Ciuvică: Stătea degeaba acolo
Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă, cu autorităţile publice şi cu clasa politică
Deși caracterizat ca fiind „absent” de opinia publică în timpul mandatelor sale, în cadrul capitolului „Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă, cu autorităţile publice şi cu clasa politică”, se menționează: „Pe parcursul celui de-al doilea mandat, Președintele Klaus Iohannis a încurajat inițiativele sectorului asociativ, a promovat proiecte și a participat la mai multe evenimente ale societății civile românești.
Președintele Iohannis a salutat implicarea din ce în ce mai consistentă a societății civile în identificarea celor mai bune soluții pentru a răspunde nevoilor cetățenilor, precum și în ceea ce privește implementarea unor proiecte dedicate rezolvării și ameliorării problemelor de pe agenda publică.
De asemenea, a apreciat eforturile depuse de organizațiile neguvernamentale din România în gestionarea marilor provocări cu care statul român s-a confruntat în ultimii ani, respectiv pandemia de COVID-19 și gestionarea refugiaților din Ucraina.
Președintele Klaus Iohannis consideră că România are astăzi o societate civilă puternică, ce devine, cu fiecare an, mai implicată în viața comunităților și în apărarea drepturilor și a valorilor fundamentale, atunci când există amenințări la adresa acestora.
De asemenea, Președintele României a acordat o atenție deosebită promovării drepturilor femeilor, combaterii stereotipurilor de gen și a violenței împotriva femeilor și continuat să susțină egalitatea de gen, precum și necesitatea unor politici publice care să asigure oportunități egale.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a făcut mai multe apeluri pentru încurajarea și promovarea femeilor în funcții de conducere în toate domeniile”
Gestionarea pandemiei de COVID-19 și politici de sănătate eficiente
Totodată, o altă perioadă care a fost prezentată în bilanțul ultimilor cinci ani de mandat al lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni este pandemia de COVID-19.
În cadrul documentului, se precizează că Președintele României „a acționat rapid și responsabil, colaborând strâns cu autoritățile și specialiștii (..) pentru implementarea măsurilor de prevenție și control al răspândirii virusului”.
„În domeniul Sănătății, gestionarea crizei pandemice COVID-19 și promovarea sănătății publice au reprezentat liniile majore de acțiune ale celui de-al doilea mandat al Președintelui Klaus Iohannis, într-una dintre cele mai complicate perioade din ultimele decenii.
Răspunsul pandemic: În contextul răspândirii rapide a virusului SARS-CoV-2, Organizația Mondială a Sănătății a declarat situație de pandemie la data de 11 martie 2020. Această criză sanitară a avut efecte semnificative nu doar asupra sănătății publice, dar și în domeniile geopolitic, economic și social, modificând profund dinamica globală.
În fața amenințării generate de pandemia de COVID-19, Președintele Klaus Iohannis a acționat rapid și responsabil, colaborând strâns cu autoritățile și specialiștii din domeniul sănătății pentru implementarea măsurilor de prevenție și control al răspândirii virusului.
La nivel strategic, România a introdus rapid starea de urgență prin Decretele Președintelui, începând cu 16 martie 2020, pentru a controla răspândirea virusului. Aceste decizii au fost bazate pe evaluări ale riscului de sănătate publică și pe experiențele altor țări grav afectate. În plus, au fost implementate planuri de pregătire pentru spitale, inclusiv desemnarea spitalelor de linia I și a spitalelor suport, pentru a limita răspândirea infecțiilor și a proteja sistemul sanitar”, se mai amintește în document.
Te mai poate interesa și: Reacțiile candidaților la prezidențiale după anunțul demisiei lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al statului
