Psihologul Radu Leca a oferit o nouă lecție despre relațiile toxice, explicând într-un mod inedit și accesibil mecanismele prin care un partener toxic poate influența negativ viața celuilalt.
Într-un discurs captivant, Leca a subliniat ideea că un partener toxic „practic te ucide de fiecare dată când deschide gura” pentru a puncta modul subtil, dar devastator, în care comportamentele toxice se infiltrează în viața de zi cu zi.
Cum te distruge un partener toxic fără să îți dai seama
Unul dintre exemplele oferite de Radu Leca este despre felul în care traumele dintr-o relație toxică pot persista chiar și după ce victima reușește să plece. După ani de zile de la separare, omul rănit poate reacționa exagerat la situații banale, cum ar fi cumpărarea unui pepene iarna. Fostele experiențe traumatice influențează percepția asupra unor gesturi simple, iar acest lucru afectează din temelii viitoarele relații.
„Îți dau un exemplu simplu”, spune Leca. „Doamna care a ieșit dintr-un cuplu toxic vede pepenele acasă. Îl vede și brusc își amintește că în trecut, în relația toxică, pepenele simboliza un conflict. Și astfel apare reacția de apărare: ‘De ce ai luat pepene iarna? Eu nu mănânc pepene iarna.’ Dar nu e vorba despre pepene. Este despre rana lăsată de fostul partener toxic.”
Acest tip de reacție este, potrivit psihanalizei, o formă de rezistență inconștientă la realitatea prezentului, fiindcă trauma emoțională modifică percepția asupra gesturilor obișnuite.
Ce este partenerul toxic și cum manipulează emoțional
Radu Leca afirmă că un partener toxic este, în esență, un rezultat al mediului și al experiențelor negative din trecut. „Partenerul toxic nu devine toxic deodată sau degeaba. Are un background mocirlos, veninos, care îi influențează comportamentul. Asta nu e o scuză, ci o realitate,” explică psihologul.
Manipularea emoțională este una dintre cele mai periculoase arme ale unui partener toxic. „El nu te aude, pentru că nu vrea. Tu nu ai nicio valoare în ochii lui,” spune Leca. Această dinamică duce la o relație în care victima se simte lipsită de importanță și ajunge să își pună la îndoială propria valoare.
Cum se reflectă toxicitatea în viața de zi cu zi
Pentru a ilustra cât de insidioasă poate fi toxicitatea, Radu Leca a oferit un exemplu aparent banal: mâncatul unei șaorme. Într-o relație toxică, chiar și alegerea unui loc de luat masa poate deveni o sursă de conflict.
„De exemplu persoana toxică din relație iubește șaorma. Dar dacă partenerul preferă un alt loc unde să mănânce, fără sosuri speciale, fără acel gust cu care este obișnuit, apare problema. Toxicitatea lui se manifestă printr-o formă subtilă de control: el trebuie să-și impună preferințele și să le vadă validate de partener,” explică Leca.
Mai mult, partenerul toxic poate ajunge să își modifice comportamentul alimentar doar pentru a evita critica: „Își ia două șaorme, dar mănâncă doar trei sferturi dintr-una, pentru că în capul lui există întrebarea ‘dacă mă critică pentru că am mâncat-o pe toată?’.” Aceste detalii pot părea nesemnificative, dar arată cum, într-o relație toxică, fiecare acțiune este afectată de frica de judecată.
Radu Leca subliniază că ieșirea dintr-o relație toxică nu garantează automat vindecarea. Este nevoie de timp, conștientizare și, în unele cazuri, ajutor specializat pentru a rupe definitiv tiparele comportamentale învățate în acea relație.
