Într-o societate în continuă schimbare, în care tinerii sunt din ce în ce mai protejați de dificultăți, specialiștii trag un semnal de alarmă: supraprotecția poate duce la o vulnerabilitate emoțională crescută.
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, a fost invitat în emisiunea „Academia de Sănătate” de la DC Medical și DC News, unde, alături de jurnalistul Val Vâlcu, a discutat despre hipersensibilitatea tinerilor și despre modul în care părinții îi pot întări psihic pentru a face față provocărilor vieții.
Mit sau realitate? Generația „fulgilor de nea” și lipsa rezistenței la stres
În cadrul emisiunii, jurnalistul Val Vâlcu a ridicat problema sensibilității sporite a tinerilor din ziua de azi: „Se vorbește în spațiu public de generația „fulg de nea”, că tinerii ar fi mai sensibili. Astăzi n-au antrenament să reziste la solicitări, se zice că nu fac față provocărilor pentru că au fost mai protejați, pentru că le lipsește antrenamentul. Este adevărat sau e doar un mit urban?”
În replică, dr. Eduard Petru Moțoescu a explicat că parentingul modern pune accent pe protecție și încurajare, ceea ce este benefic, dar poate deveni o sabie cu două tăișuri.
„S-au schimbat într-adevăr foarte mult modalitățile de parenting și acum peste tot apar aceste sfaturi ale specialiștilor despre cum să ne creștem copiii, cum să fim cât mai protectivi, încurajatori, să le creăm o imagine de sine foarte bună. Sunt lucruri într-adevăr foarte importante, dar trebuie să fim conștienți că acești copii nu vor putea fi protejați de noi pentru totdeauna.”, spune Moțoescu.
Medicul a subliniat că, în lipsa unui antrenament emoțional, tinerii pot dezvolta vulnerabilități psihologice atunci când se confruntă cu eșecul sau cu dificultățile vieții adulte.
Impactul supraprotecției și riscul de depresie
Tinerii care nu sunt expuși la provocări și la gestionarea propriilor greșeli pot ajunge să fie mai fragili emoțional și să dezvolte probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie.
„Aceștia ar trebui să intre într-o anumită competiție și să cunoască gustul amar al eșecului. În lipsa acestor experiențe, se pot dezvolta anumite vulnerabilități care, la maturitate, pot favoriza tulburările afective.”, a avertizat dr. Moțoescu.
În acest context, el a sugerat că părinții ar trebui să îmbine metodele de parenting bazate pe încurajare și susținere cu elemente de autonomie și responsabilitate, astfel încât copiii să devină mai rezilienți.
„Această relaxare și această modalitate de parenting ocrotitor care a apărut în ultimele decenii ar trebui probabil modificată. Trebuie schimbată această superprotejare a copiilor, pentru ca aceștia să nu aibă mai târziu vulnerabilități pe partea de afectivitate.”, mai adaugă el.
Citește și: Depresia – Boala secolului: Cum o recunoaștem. Recomandările directorului medical al Spitalului Obregia
Cum pot părinții să își întărească psihic copiii? Sfaturi de la specialiști
Dr. Moțoescu a oferit câteva recomandări pentru părinți, menite să îi ajute pe copii să își dezvolte capacitatea de a face față eșecurilor și stresului:
„Trebuie să încercăm să insinuăm în aceste tehnici de parenting și partea de autonomie, de competiție așa cum spuneam, astfel încât copiii sau tinerii să crească mult mai căliți în fața încercărilor vieții. Pentru că dezamăgirile pot să fie într-adevăr începutul unor suferințe afective de durată la tineri.”
Expunerea treptată la dificultăți – Copiii trebuie să învețe să gestioneze situațiile dificile încă de mici. Nu este indicat să fie feriți de orice obstacol, ci să fie încurajați să le depășească prin propriile forțe.
Acceptarea eșecului ca parte a dezvoltării – Este esențial ca părinții să le explice copiilor că eșecul nu este o tragedie, ci o oportunitate de învățare.
Responsabilizarea copiilor – Sarcini simple, precum organizarea ghiozdanului, gestionarea banilor de buzunar sau îndeplinirea unor atribuții în casă, îi pot ajuta pe copii să își dezvolte autonomia și simțul responsabilității.
Dezvoltarea inteligenței emoționale – Copiii trebuie învățați să își identifice și să își gestioneze emoțiile, să comunice deschis despre ceea ce simt și să găsească soluții constructive la problemele lor.
Mesajul specialiștilor este clar: părinții nu trebuie să își ferească copiii de dificultăți, ci să îi ajute să le înfrunte. Numai astfel, generația „fulgilor de nea” va putea deveni una puternică, capabilă să își gestioneze emoțiile și să își construiască un viitor stabil și echilibrat.
