Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) a făcut o evaluare a unei măsuri impuse de Parlamentul European care a fost sursa multor controverse. Una dintre aceste controverse este afirmația falsă că UE va interzice centralele pe gaze.
Totuși o directivă de la Bruxelles prevede eliminarea treptată, până în 2040, a încălzirii locuințelor prin combustibili fosili, dar nu din clădirile deja existente. Președintele AEI este de părere că românii nici măcar nu se îmbulzesc prea tare pentru a se racorda la gaze, conform spuselor sale în cadrul recentei emisiuni „Totul despre bani”, de pe DCNewsTV.
„România are un număr foarte mic de case alimentate cu gaze naturale. Ce pot să vă zic e că, în ultimii ani, din 2020 până în prezent, atunci când s-a dat acea lege a gratuității pentru racordare, chiar dacă cumva s-au creat noi rețele și au fost noi consumatori acordați, foarte puțin gradul de încărcare este unul foarte mic.
Asta dovedește că acolo unde oamenii aveau capabilitatea financiară, dar și de acceptabilitatea a gazelor, și au construit rețelele până acum, până în anul 2020. Cam astea erau rețelele care se puteau face. Toate racordările care s-au făcut după anul 2020, cu aceste gratuități, nu au determinat un element foarte euforic pentru oameni.
Știu localități unde există rețea și sunt câțiva racordați din diverse considerente, una legată de cultura oamenilor vizavi de gaz, pericolul de a-și introduce gazul, costul cu gaze naturale versus costul cu alte sisteme de încălzire, etc. Deci, noi trebuie să fim realiști, pentru că degeaba vrem să forțăm niște lucruri dincolo de naturalețea lor. Asta e un aspect”.
Dumitru Chisăliță susține că promisiunile de dezvoltare pe baza acestei resurse, foarte bogate din țara noastră, în special după ce se va începe exploatarea pungii de gaz din Marea Neagră, nu vor fi duse la bun sfârșit. Deși există un potențial industrial, nu dispunem de mâna de lucru, forța administrativă și tehnologiile necesare.
„Al doilea aspect este cel legat de dezvoltarea industrială. De asemenea, avem această discuție: Ok, ce facem cu gazele din 2027, atunci când producția va depăși consumul? Facem petrochimie? Nu facem nimic, pentru că, da, cel mai bine ar fi să facem petrochimie. M-am săturat de cât am spus chestia asta și nu mai cred. Deci pur și simplu nu mai cred.
Astăzi, când vine cineva și spune: Da, facem petrochimie, de fapt nu am făcut nimic în ultimii cel puțin 15 ani. Asta mi-e greu să cred că vom face chestia asta. Nu doar că istoric statistica ne arată că nu am făcut nimic, dar întrebarea este foarte simplă: Cu cine ne facem treaba asta? Noi nu mai avem nici măcar oameni să facă lucrurile simple.
Adică, vin de pe teren acum și îmi spun oamenii: Domnule, de trei ani de zile caut un lăcătuș și un sudor, dar nu găsesc, și discutăm de companii naționale, discutăm de companii de o importanță deosebită, nu de un SRL care s-a înființat astăzi și mâine dispare. Mă îndoiesc cu politicile pe care le avem astăzi, în care pur și simplu, de la ceea ce înseamnă școlarizare, pregătire, salarizare, taxarea muncii, nu sunt deloc disponibile pentru treaba asta.
Deci, din păcate, chiar dacă teoria sună bine, ceea ce vedem pe teren arată foarte rău. Iar în final, o să închei spunând că, deși există această lege la nivelul Uniunii Europene vizavi de centralele pe gaz, personal nu sunt adeptul acestei abordări și cred că România trebuia să lupte mult mai mult. Trebuie în continuare să lupte, plecând de la o chestiune foarte simplă și foarte logică: dacă în 2040, de exemplu, din calculele noastre, probabil că exceptând patru țări, cinci țări din Europa, toate ar fi dependente 100% de gazul natural.
Important este ca aceste țări, și mai ales România, ar fi cea mai puțin dependentă de aceste țări. Și atunci, dacă pentru ei a renunța în 2040 la centralele pe gaz este o normalitate, pentru că nu vor mai avea gaz, iar probabil gazul care să-l aducă o să fie foarte scump, România nu se găsește în această poziție. Tocmai de aceea, ar fi trebuit să nu intre în această categorie și să-și facă bine lecțiile de acasă, să spună: Da, noi vrem o derogare până nu știu, în 2070. Deci o chestie care să bată în concordanță cu cifrele din România”, a conchis Dumitru Chisăliță.
