Toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte măsuri pentru eliminarea combustibililor fosili din instalațiile de încălzire și răcire până în anul 2040. Directiva UE promovează treptat tranziția către soluții mai ecologice. Conform acesteia, se preconizează eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili până în 2040, fără a afecta sistemele de încălzire existente.
Acordul integral poate fi accesat AICI
Această măsură vizează sprijinirea obiectivelor Pactului Verde European prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la economisirea energiei. Totuși, spune Dumitru Chisăliță, care a fost invitat, luni, la emisiunea „Totul despre bani” de la DC News TV, DC News şi DC Business, că românii nu ar trebui să se îngrijoreze în privința centralelor de apartament deja instalate în locuințe.
Președintele Asociaţiei Energia Inteligentă a explicat faptul că în România, centralele de acest gen se regăsesc într-un număr foarte mic de locuințe spre deosebire de alte modalități de încălzire preferate.
„Până la discuția (n.r. privind dispariția centralelor pe gaz în viitorul apropiat), aș puncta că există, din când în când, această reîncălzire a unui subiect… România are un număr foarte mic de case alimentate cu gaze naturale. Ce pot să vă zic e că în ultimii ani, din 2020 și până în prezent, atunci când s-a dat acea lege a „gratuității” racordării, chiar dacă s-au creat noi rețele și au fost noi consumatori racordați, gradul de racordare este unul foarte mic.
Asta dovedește că, oarecum, acolo unde oamenii aveau capabilitatea financiară, dar și acceptabilitatea gazelor, și-au construit rețelele până în anul 2020. Acestea erau rețelele care se puteau face. Toate forțările care s-au făcut după anul 2020, cu aceste gratuități, nu au determinat un element foarte euforic pentru oameni.
Știu localități unde există rețea și sunt câțiva racordați – din diverse considerente: una, legată de cultura oamenilor vizavi de gaz. Pericolul de a introduce gazul, costul cu gaze naturale vs. costul cu alte sisteme de încălzire etc. Noi trebuie să fim realiști! Degeaba vrem să forțăm niște lucruri dincolo de naturalețea lor – acesta e un aspect.”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
România trebuia să negocieze diferențiat aplicarea directivei europene
Deși multe state nu vor mai avea resurse proprii de gaz natural până în 2040, directiva UE neafectându-le prea mult, România se bucură de resurse interne de gaz natural și, prin urmare, ar fi mai puțin dependentă de importuri. Cu toate acestea, potrivit lui Dumitru Chisăliță, reprezentanții statului român trebuiau să negocieze o aplicare diferențiată a directivei europene.
(…) Deși există această lege la nivelul UE vizavi de centralele pe gaz, personal nu sunt adeptul acestei abordări. Cred că România trebuia și încă trebuie să lupte mult mai mult. Plecând de la o chestiune foarte simplă și foarte logică: dacă în 2040, de exemplu, din calculele noastre, exceptând 4-5 țări din Europa, toate ar fi dependente 100% de gazul natural importat, aceste 4-5 țări, și mai ales România, ar fi cel mai puțin dependente.
Și atunci, dacă pentru ei, a renunța la centralele pe gaz din 2040 este o normalitate, pentru că nu vor mai avea gaz și probabil cel adus va fi foarte scump, România nu se găsește în această poziție. De aceea, țara noastră nu trebuia să intre în această categorie. Trebuia să-și facă bine lecțiile de acasă și să ceară o derogare – până în 2070, de exemplu. Un lucru care să fie în concordanță cu cifrele din România.”
Criza forței de muncă, o problemă cât se poate de serioasă în România
Președintele AEI a discutat și despre dificultățile prin care trece țara noastră, care se confruntă cu o lipsă acută de personal calificat (precum lăcătuși, sudori etc.), chiar și în companiile naționale importante. Politicile actuale privind educația, formarea profesională, salarizarea și taxarea muncii nu susțin dezvoltarea industriei.
„Al doilea aspect este cel legat de dezvoltarea industrială. De asemenea, avem această discuție: Ce facem cu gazele din 2027, atunci când producția va depăși consumul? Facem petrochimie, facem, facem nu facem nimic… Da, cel mai bine ar fi să facem petrochimie! M-am săturat de câte ori am spus asta și nu mai cred când vine cineva și zice că facem petrochimie. N-am făcut nimic în ultimii 15 ani de când se bate moneda asta! Mi-e greu că vom face acest lucru. Iar lucrurile sunt foarte simple.
Nu doar că statistica ne arată că nu am făcut nimic, dar întrebarea e foarte simplă: Cu cine facem treaba asta?! Noi nu mai avem nici oameni care să facă lucrurile simple… Vin de pe teren acum și-mi spuneau oamenii că de trei ani de zile caut și nu găsesc un lăcătuș și un sudor. Au făcut tot felul de compensații, au pus șoferul să sudeze… Și discutăm despre companii naționale! Despre companii de o importanță deosebită, nu despre un SRL care s-a înființat astăzi și mâine dispare.
Și atunci cu ce ne gândim că vom crea acești mastodonți, cu politicile pe care le avem astăzi?! De la ceea ce înseamnă școlarizare, pregătire, salarizare și până la taxarea muncii, niciuna nu e disponibilă pentru treaba asta. Din păcate, chiar dacă teoria sună bine, ceea ce vedem pe teren arată foarte rău.”, a mai explicat președintele AEI.
