Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, a fost invitatul emisiunii „Totul despre bani”, difuzată luni, 27 ianuarie, pe DC News TV, DC News şi DC Business. Acesta a discutat despre schema de plafonare a prețurilor la gaze și energie electrică, despre care atât ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cât și premierul Marcel Ciolacu iau în calcul să o mențină.
Dumitru Chisăliță a declarat că decizia privind încheierea plafonării după 31 martie sau deopotrivă, continuarea acesteia de la 1 aprilie, trebuie să fie luată în cel mai scurt timp de către guvernanți, întrucât starea de incertitudine resimțită în prezent de furnizori și consumatori nu face decât să genereze efecte negative.
De asemenea, președintele AEI a vorbit și despre îngrijorările legate de consumul ridicat de gaze din depozite. Acesta a spus că această situație este benefică pentru români, întrucât contribuie la reducerea costurilor și, implicit, a prețurilor. El a subliniat că România dispune de suficiente resurse și că utilizarea eficientă a depozitelor este o abordare normală, care sprijină stabilitatea prețurilor în contextul unor ierni mai blânde și a unui consum redus.
„Au trecut aceste luni… Niște luni de iarnă departe de cum erau iernile pe vremuri. Dincolo de faptul că este cald, discutăm și despre un regim al precipitațiilor foarte redus. Nu se întrevederea nimic în toamnă vizavi de dificultăți în a trece această iarnă. Nu cred, în continuare, că vom întâmpina dificultăți din perspectiva alimentării cu gaze naturale. Atât cantitatea de gaze produsă de România în momentul de față, prin creșterea producției în ultimii doi ani de zile, cât și gazele care sunt în depozit, reducerea puternică a consumului din ultimii cinci ani de zile nu ar trebui să determine absolut nicio problemă pentru modul în care vom trece această iarnă.
Chiar dacă există această aparentă îngrijorare că noi consumăm prea mult din depozit, din păcate, este absolut normală și în beneficiul românilor. De ce spun treaba asta? Pentru că noi am trecut ierni ani de zile cu temperaturi mult mai joase și consumuri mult mai înalte: Aveam la vârf de consum aproape dublu de cât consumăm în momentul de față. Și plecam, iarna, în depozit cu 1,4-1,5 miliarde m3, iar acum am avut 3,2 m3.
Chiar dacă s-a consumat atât de mult, nu este absolut nimic periculos, este normal și este în beneficiul românilor. De ce? Pentru că, cu cât am o rotație mai mare a mijloacelor circulante – în cazul de față – a modului în care utilizez eu aceste depozite, cu atât am niște costuri unitare mai mici, care înseamnă tarife mai mici, tarifele mai mici de înmagazinare înseamnă prețuri mai mici. Deci iată cum această abordare este absolut normală și ea reprezintă un element și un mijloc de a scădea costurile și a avea pretenția la niște prețuri mai mici. Ceea ce noi uităm, în calitate de consumatori, dar și ca entități de stat, e că nu o să putem să avem niciodată prețuri mici cu costuri mari! Dacă sunt costuri mari, automat sunt și prețuri mari! Indiferent cât ne jucăm noi cu plafonări, compensări… Acolo unde costurile sunt mari, din păcate, și prețurile sunt mari.”, a spus Dumitru Chisăliță.
Guvernul României trebuie să ia decizia: continuă sau nu plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică
Politica principală a Guvernului, spune Chisăliță, ar trebui să se concentreze pe reducerea costurilor unitare, pentru a putea menține prețuri accesibile, în contextul unei eventuale tranziții către o piață liberalizată după 31 martie 2025, când există posibilitatea ca plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică să fie eliminată. Totuși, el a menționat faptul că lipsa unei decizii clare privind continuarea plafonării sau liberalizarea creează incertitudine, cu riscuri majore pentru consumatori, furnizori și bugetul de stat, fiind necesar un calendar clar și bine stabilit pentru evitarea blocajelor generate de contractele comerciale care se vor fi încheiat deja.
„Politica noastră principală ar fi să avem costuri unitare mici. Ele determină să avem posibilitatea de a avea prețuri mici, în momentul de față. În același timp, avem această legislație care a fost prelungită anul trecut pentru un an de zile – plafonarea care ar urma să expire la 31 martie 2025 și trecerea într-o altă eră, o eră a pieței liberalizate. Din păcate, deși legislația este clară în momentul de față, nu avem convingerea că se va și întâmpla. Nu că treaba asta este neapărat rea pentru noi, în calitate de consumatori, dar este generatoare de o anumită instabilitate.
Trebuie să înțelegem că fluxul de furnizare a gazelor sau energiei electrice presupune mai multe operații (…) Toate aceste elemente se fac în timp și într-o perioadă a anului. Cu cât lăsăm să treacă mai mult timpul, cu atât există pericolul ca, chiar dacă un guvern sau o majoritate parlamentară stabilește ceva, să fie foarte greu de pus în practică și foarte greu de aplicat. Pentru că furnizorii trebuie să cumpere acele gaze sau acea energie electrică! La rândul lor, producătorii trebuie să o vândă. Odată un contract comercial încheiat, nicio lege din lume nu-l mai poate desface!
Dacă nu se hotărăște odată ce vom face de la 1 aprilie, ne vom găsi în situația în care producătorul român de gaze, să spunem, sau de energie electrică, va vinde niște gaze la prețul pieței, iar la 1 aprilie, când cineva ar vrea să se ajungă din nou la un preț plafonat pentru români, ar fi în imposibilitate să facă acest lucru, deoarece sunt niște contracte deja încheiate.
Să spunem că producătorii aceștia nu vor vinde această cantitate de gaze și energie electrică. Furnizorii vor intra într-o panică pentru că mai sunt doar câteva zeci de zile până la momentul în care se liberalizează, și ei vor avea tendința ca ei să meargă să cumpere energie electrică sau gaze naturale din altă parte, de ce nu, din altă țară, am mai avut acest scenariu în 2016 pe piața de gaze… Ajungând într-o situație, din nou, imposibilă: un contract deja existent va fi imposibil să fie deturnat de orice legislație din România.
Atunci, lucrurile trebuie tranșate: mergem mai departe cu plafonarea, este OK, știe toată lumea ce să facă; nu mergem, e OK, știe toată lumea ce să facă. Dar această situație de impredictibilitate, de lipsa unei situații pe care am putea să o avem, este periculoasă pentru toată lumea, din punctul meu de vedere: de la consumator, până la furnizor, dar și pentru bugetul de stat, sub implicația veniturilor sau a costurilor ori a unor potențiale lipsuri de acces la niște fonduri pe care bugetul de stat ar putea să le aibă ca urmare a acestei decizii. Guvernul României trebuie să stabilească un calendar foarte clar, foarte concret: ce trebuie făcut, cum trebuie făcut… încotro vom merge.
Un alt aspect foarte important este această prelungire: ea nu poate fi făcută chiar oricând și oricum. Există anumite contracte care se încheie, sunt anumite cicluri care sunt realizate. În momentul în care vii și le fărâmițezi prin niște măsuri administrative de tip lege, acest lucru poate să genereze alte probleme în potențialele costuri sau abuzuri care pot apărea pe piață. De aceea, trebuie să facem lucrurile în concordanță cu naturalețea și normalitatea lucrurilor pe care trebuie să le parcugem.”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
