Psihologul Radu Leca a discutat în ediția de sâmbătă a emisiunii DrPsy despre cum afectează comportamentul toxic al persoanelor psihopate viața copiilor pe care aceștia ar trebui mai degrabă să îi pregătească pentru încercările vieții, în loc să îi demoralizeze.
„Noi trebuie să înțelegem, în primul rând, un lucru foarte greu de dus: De ce psihopatul a dorit să fie părinte? La această întrebare, voi trebuie să aveți niște răspunsuri foarte clare.
El are nevoie de executanți, el are nevoie să își extindă autoritatea toxică, veninoasă, și asupra unui alt membru al familiei. Este foarte clar pentru toată lumea că acel copil făcut de un psihopat va fi un copil traumatizat de la prima la ultima celulă”, mărturisește psihologul.
Mai multe decât atât, aceste persoane au un anumit scop în ceea ce privește acest comportament. Acesta este strâns legat de o satisfacție proprie, acest tip de toxicitate îi aduce fericire unui părinte psihopat, mai adaugă psihologul Radu Leca.
„La întrebarea simplă de ce psihopatul alege, fiindcă este vorba de o alegere, alege mama copilului său, și alege să devină părinte, răspunsul este unul foarte clar: pentru a-și extinde toxicitatea către membri ai familiei, a la long, adică și 30 și 40 de ani de acum din prezent, în viitor. Și așa rămâne cumva să se asigure toată viața că are resurse să fie fericit. Le aducem aminte telespectatorilor noștri că avem de-a face cu o sursă de fericire ce el și-o extrage din răul pe care îl face membrilor familiei, rănește cu asta. Am realizat pentru voi, într-o colaborare, spun eu, fericită pentru mine, o serie împreună cu Ramona, o serie de expresii.
Ramona vi le citește, eu vi le explic. Ce îi spune părintele, care poate fi și tata și mama? – Nu ești bun de nimic. Ce înseamnă asta? „Nu ești bun de nimic”.
Această expresie reprezintă baza pe care psihopatul își clădește relația cu copilul, spunându-i de la bun început că el nu este capabil de absolut nimic. Ce să vezi? Fără el nu ești bun de nimic. Și atunci săracul copilul ăla va ști toată viața lui, și când va ajunge adult, la 50 de ani, că el n-a fost bun de nimic fără tati.
Ceea ce își va lua ca și partener de cuplu va fi un partener identic cu părintele care i-a spus, care poate fi și mama și tata. În cele mai multe cazuri întâlnite de mine personal, vorbim de tătici, poate doar eu întâlnesc doar tătici”.