Momentele care ne pun la încercare încredea în anumite figuri politice pot stârni în noi sentimente de frustrare și nu numai, este de părere un specialist. Alegerile electorale reprezintă unul dintre aceste cazuri.
Alexandru Păunescu, psihoterapeut psihanalist a luat parte la un interviu moderat de astrologul Daniela Simulescu unde a vorbit despre stresul din perioada acestor evenimente care nu s-au terminat, așa cum ar fi trebuit, anul trecut.
„Întotdeauna când există o aglomerare de evenimente sociale care implică o formă de asumare a unei responsabilități și o formă de exercițiu a unui drept, care este votul, se creează tot felul de contexte conflictuale. Ele pot să vină odată din societate și aici discutăm despre dezbateri, despre modul în care candidații sunt expuși și se expun, de asemenea, despre efectele pe care discursurile lor le creează în societate și ulterior individual, pentru fiecare în parte. De asemenea, există și partea personală a fiecăruia și conflictele noastre interioare se agață cumva de aceste contexte sociale și creează o amploare mai mare decât ne-am aștepta” spune psihologul.
În continuare, Alexandru Păunescu afirmă faptul că stresul este o emoție dominantă în aceste cazuri. Acest stres este alimentat de incertitudine. Există cazuri în care aceste emoții pot înrăutăți viața oamenilor, a mai spus psihoterapeutul.
„Dacă e să ne referim la alegeri, ar trebui să pornim tocmai din spațiul personal și de fiecare dată când suntem puși în ipostaza de a alege, apare inclusiv incertitudinea rezultatului. În această incertitudine se creează o formă de nesiguranță, iar nesiguranța stă la baza creerii și alimentării anxietății.
Deci anxietatea devine emoția primordială și modul în care rezonăm la mediu, anxietatea este absolut normală, mai ales în situația în care viitorul țării cumva depinde de implicarea personală a fiecăruia. Ea devine patologică, devine o problemă în momentul în care depășește niște limite și afectează atât viața personală, cât și percepția asupra efectelor pe care le are decizia care se manifestă prin vot în acest caz. Ulterior, dacă anxietatea durează destul de mult și este întreținută de evenimente conflictuale, apare epuizarea și, odată cu epuizarea, și frustrarea”.
