În interviul difuzat astăzi pe DCNewsTV, istoricul Lavinia Betea dă câteva detalii importante cu privire la nemulțumirile oamenilor din momentul Revoluției din decembrie 1989.

Până la momentul în care nervii românilor au fost întinși la maximum, a fost o serie de greșeli pe care Ceaușescu le-a făcut pe plan economic, spune istoricul.

„Erau și alte lucruri despre care nu se vorbește astăzi, mai puțin vizibile, dar care deranjau la fel de profund trăitorii acelei perioade. Ceaușescu îi spune lui Gorbaciov că el a făcut înaintea lui Perestroica, așa cum i se spunea în Uniunea Sovietică, că a restructurat antreprizele economice care erau conduse de către consiliile oamenilor muncii, un fel de soviete, după cum recomandase Lenin.

Deci, era un paralelism în interior. Aceste COM-uri, chipurile, dirijau, asumau un plan, propuneau un plan de producție, propuneau măsuri. Era și organizația de partid dar secretarul de partid pe întreprindere era simultan președinte al COM-ului. Acestea nu aveau niciun fel de putere de decizie, doar aglomera programul oamenilor cu niște ședințe”, spune istoricul.

Citește și: Cazul revoluționarilor arși la Crematoriul Cenușa. Declarațiile procurorului care i-a arestat pe cei care au pus totul la cale

Astfel de lucruri administrative care trebuiau respectate cu rigoare și care, totuși, nu își aveau locul, arată acum absurdul birocrației regimului comunist. Lavinia Betea subliniază faptul că, pe lângă acest aspect, oamenii erau bulversați și de faptul că, în anumite cazuri, nu puteau muncii din cauza penelor de curent tot mai frecvente.

„Oamenii aceia care vedeau că se întrerupe curentul în fabrică, că această întrerupere de curent compromite producția… Întreruperea curentului afecta procesul tehnologic, și Ceaușescu și cei care îl susțineau spuneau că nu este adevărat, nu se poate. Deci nu voia să înțeleagă.

Acei oameni care au ieșit din fabrici, și la Timișoara, și la București, au fost grosul demonstrațiilor, cei care l-au speriat și pe el și despre care știa că nu mai poate să îi suprime.

Deci, muncitorii aceștia, care erau de ordinul milioanelor atunci, sufereau profund în această atmosferă în care li se spunea că au asumat un plan de producție pe care nu îl puteau face și că au propus un plan de export imposibil. Vreau să vă spun că la Congresul 14 din noiembrie 1989 a fost o picătură care a umplut paharul. El urmărea ca, în termen de 10 ani, să dubleze exportul”, a spus istoricul Lavinia Betea.

Emisiunea completă: Cine a tras în noi? Lavinia Betea, interviu despre 21-22 Decembrie și moartea lui Milea