În cadrul interviului difuzat vineri pe canalul de YouTube DCNews, directorul general al INSCOP Research a vorbit despre principiile care stau la baza nemulțumirii românilor.
În ultimele săptămâni care au divizat foarte tare societatea românească, s-au ridicat tot felul de întrebări care pun la îndoială felul în care clasa politică a gestionat anumite aspecte esențiale bunăstării cetățenilor. Economia și resursele energetice sunt două dintre aceste chestiuni.
„Un subiect major este naționalismul economic. Acesta trebuie definit cu nuanțe, având în vedere percepția că, după aderarea la Uniunea Europeană, beneficiile nu au fost distribuite echitabil. S-a creat un sentiment de inegalitate, iar poziția României în raport cu Uniunea Europeană a fost considerată inegală și a fost perpetuată în timp. Există o nevoie de recuperare a unui statut important, de afirmare a României ca o țară mare, cu resurse, într-o Uniune Europeană în care dorim să ne regăsim la un alt nivel.
Această dorință nu este regăsită doar în rândul populației sărace și vulnerabile, care nu a beneficiat de avantajele aderării la Uniunea Europeană, ci și în marile orașe și printre votanții cu studii superioare sau antreprenori români. Studiile pe care le-am realizat în rândul antreprenorilor au evidențiat un sentiment general de nevoie de recuperare a unui statut mai puternic al României în acest context european”, spune Ștefureac.
Citetește și: Prelungirea mandatului lui Iohannis. Ce spun juriștii și ce decizie poate lua Guvernul
Pe lângă acest sentiment de neapartenență la blocul comunitar, un lucru care amplifică acest aspect este cel al gestionării deficitare a resurselor energetice, atât de bogate în țara noastră. Principalii vinovați se fac conducătorii țării, spune directorul INSCOP.
„Totodată, există o nevoie de valorificare mai bună a resurselor și avantajelor țării. Însă, România nu are încă reprezentanți politici suficient de bine pregătiți pentru a negocia în mod eficient la Bruxelles și nu știm să valorificăm resursele, cum ar fi în domeniul energetic, la nivelul companiilor de stat. În schimb, țări care nu au tradiție în domeniu sunt cele care dețin distribuții de energie electrică sau gaze în alte state.
Toate aceste frustrări s-au acumulat în timp și, nefiind exprimate de partidele tradiționale, au fost canalizate de partidele populiste, care le-au transmis într-un mod adesea caraghios și caricatural. Ne-am trezit într-o situație în care această problemă, tot mai intensă, s-a transformat în chestiuni anecdotice, precum roșia românească și produsele agricole românești de pe rafturile supermarketurilor, care sunt mai slab calitative decât aceleași produse în supermarketurile din alte țări. Aceste subiecte au fost exprimate prin vocea partidelor radical populiste și prin vocea unui cetățean care le-a prezentat în fraze scurte și videouri simple, clare, până când restul populației a început să înțeleagă ce se află în spatele acestor mesaje și strategii atent gândite” a completat sociologul Remus Ștefureac.
Emisiunea completă: Criză politică în România. Aflăm totul de la sociologul Remus Ștefureac
