În emisiunea Ultrapsihologie, Ramona A. Dumitru și Radu Leca l-au avut ca invitat pe conferențiarul universitar dr. Radu Țincu, care a atras atenția asupra unui fenomen îngrijorător: tot mai mulți părinți se bucură că adolescenții lor nu consumă droguri, dar trec cu vederea consumul de alcool.
Bucuroși că nu consumă droguri, părinții trec cu vederea bețiile copiilor
El a subliniat că această abordare, care minimizează pericolul alcoolului, poate deschide calea spre alte comportamente nocive.
„Discutăm despre o deculpabilizare conceptuală, în primă instanță, a drogurilor. Drogurile au început să aibă valențe pozitive. În loc să le condamnăm pentru efectele negative, căutăm tot felul de mici lucruri care ar putea creiona o imagine pozitivă.
Această deculpabilizare a făcut să aducă în cabinet, la consultații, părinți care mi-au spus: «Mă bucur că doar bea alcool!» Și acest lucru este acceptat. Mi-a spus: «Ok, se mai îmbată în weekend, dar măcar bea doar alcool.» Adică, vedeți, pas cu pas, acceptăm. Vorbim de copii de 15, 16, 17 ani.
Dacă acum 20-30 de ani nu fumai cu părinții de față la 30 de ani, de rușine, astăzi părinții îmi spun: «Bine că doar bea alcool!» Este posibil să ajungem, peste un interval de timp, să acceptăm din ce în ce mai mult de teama de a nu pierde cumva această cooperare dintre părinte și copil”, a spus dr. Radu Țincu la DC News TV.
Copiii au nevoie să fie ascultați și înțeleși
Specialistul a vorbit și despre importanța relației părinte-copil, explicând că, atunci când părinții nu sunt atenți la nevoile și preocupările copilului, acesta poate căuta sprijin în anturaje riscante.
„Părinții trebuie să mai știe un lucru – și, iarăși, l-am văzut într-o unanimitate de cazuri – copiii se refugiază în anturaje atunci când nu au o comunicare eficientă cu familia. Ei au nevoie de o familie. Au nevoie de un suport psiho-emoțional. Dacă acest lucru nu vine din interiorul familiei, pentru că suntem prea ocupați, avem mai multe joburi, suntem obosiți, stăm pe telefon în loc să vorbim cu ai noștri copii, toate aceste elemente îi împing să se ducă undeva unde cineva îi ascultă.
Și îi ascultă cineva de vârsta lor, care împărtășește cumva aceeași ideație și, de aici, se naște această apartenență față de grup. Dar este interesant că în România am mai sesizat o particularitate a anturajului, de această dată în sensul celălalt. Este vorba despre consumatorii de alcool, în special din mediul rural, unde, dacă te duci și ești abstinent la întâlnire, ți se va spune: «Dar ce, ești bolnav? Iei pastile? Ai o problemă de sănătate?» Deci, există și o astfel de presiune în care bietul om nu are o adicție, iar anturajul încearcă să îi explice că este anormal”, a explicat conferențiarul universitar.
