În cadrul emisiunii Academia de Sănătate, prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan”, a explicat cum stresul prelungit afectează atât corpul, cât și mintea. El a arătat că depresia, cauzată de stresul îndelungat, poate duce la apariția unui infarct sau chiar la repetarea acestuia la cei care au avut deja un atac de cord.
Legătura dintre depresie și atacul de cord sau Alzheimer
Stresul negativ poate avea consecințe serioase asupra sănătății, iar una dintre cele mai importante este depresia. Dr. Gabriel Ioan Prada a explicat că depresia nu doar că sporește riscul de infarct, dar poate contribui și la reapariția acestuia la pacienții care au suferit deja un atac de cord. În plus, depresia, cauzată de stres prelungit, este un factor de risc și pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer.
„O consecință importantă a stresului, mai ales a celui negativ, este depresia. Depresia s-a dovedit în mod clar că are un rol foarte important în favorizarea apariției de infarct miocardic și, la pacienții care au deja un infarct miocardic, favorizează reinfarctizarea.
De asemenea, depresia, care poate să fie consecința unui stres negativ îndelungat, evident, este factor de risc pentru apariția bolii Alzheimer, tulburări neurodegenerative de tip Alzheimer. Și atunci, înțelegem că toate aceste lucruri se leagă. De fapt, încă de pe vremea lui Hipocrate se știa că organismul e un tot unitar. Nu putem să separăm fizicul de psihic”, a spus dr. Prada la DC News TV.
Longevitatea și genele: cât de mare este influența moștenirii genetice?
Longevitatea este influențată doar parțial de moștenirea genetică. Specialistul a explicat că genele contribuie în proporție de aproximativ 30% la supraviețuirea îndelungată, dar și mediul în care trăim joacă un rol important.
„Partea genetică este responsabilă circa 30% de supraviețuirea îndelungată. S-au făcut studii pe gemeni, mai ales în Danemarca, unde s-a văzut că gemenii care sunt longevivi sunt amândoi longevivi și pot să provină din familii longevive. E adevărat că apar și factorii exteriori. Deci, chestiunea este complexă, nu este așa de simplă.
Se spune că dacă ne-am născut dintr-o familie cu longevivi, trăim mult. Mai sunt și alte aspecte. S-a văzut că persoanele respective care s-au născut în familii longevive se deplasează în alt mediu socio-natural – contează și societatea în care trăiești – e posibil fie să crească speranța de viață, fie să scadă”, a punctat medicul.
