Climatologul Roxana Bojariu, de la Administrația Națională de Meteorologie, a vorbit, în cadrul interviurilor DC News, despre impactul încălzirii globale asupra intensificării fenomenelor meteorologice extreme, precum inundațiile, furtunile și valurile de căldură.
Legătura dintre încălzirea globală și inundațiile din județele Galați și Vaslui
Creșterea intensității fenomenelor meteo extreme a devenit un subiect tot mai discutat, iar încălzirea globală este adesea invocată drept cauză principală. Cu toate acestea, unii neagă legătura, spunând că fenomenele meteorologice severe nu sunt ceva nou, amintind de inundațiile din anii ’70 sau 2007.
Roxana Bojariu, expert în climatologie, a explicat la DC News TV cum încălzirea globală accentuează aceste fluctuații naturale, împingându-le spre un nivel mai intens și mai frecvent.
„Se discută despre efectul încălzirii globale. Alții îl neagă. Spun că am avut inundații și în 1970, și în 1978, și în 2007, că nu e ceva nemaipomenit să cadă 200 de litri într-un interval scurt în județul Galați”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
„Aș spune că să cadă această cantitate de precipitații în 24 de ore e foarte mult din punct de vedere al observațiilor de până acum. Și avem arhive climatologice care merg în spate chiar și peste 100 de ani.
Ce putem spune este că, deși evident că avem această variabilitate internă, naturală, a climei, peste aceasta se suprapune semnalul încălzirii globale și, cumva, deși avem fluctuații, ele sunt împinse spre alt nivel din punct de vedere al intensității în cazul precipitațiilor, iar pentru alte fenomene extreme, și din punct de vedere al frecvenței și duratei – cum sunt valurile de căldură, de exemplu”, a spus Bojariu.
„Apocalipsa climatică” evoluează spre o nouă fază
„E clar că sistemul climatic global evoluează spre o nouă ordine climatică tocmai pe fondul încălzirii globale. E fizică simplă, nu e ceva foarte complicat. E fizică de liceu, care ne spune că, în condițiile în care crește concentrația anumitor gaze radiativ active, cum sunt dioxidul de carbon, oxidul de azot, metanul, atunci avem de-a face cu o reținere a unei cantități sporite de căldură și de vapori de apă în sistemul acesta care configurează tiparele vremii.
Și, normal, tiparele vremii, pentru a se reechilibra la nivelul crescut de energie, se transformă și ajung la un alt nivel, un nivel în care vedem că ploile sunt mult mai intense, mai frecvente și durează mai mult și, evident, alte transformări în sistem, aduse de această cantitate sporită de căldură, însoțită și de o cantitate sporită de vapori de apă, pentru că nu se încălzește numai atmosfera, se încălzește și oceanul”, a continuat climatologul.
Ciclonul Boris, alimentat de apele calde ale Mării Negre
Încălzirea mărilor și oceanelor influențează semnificativ fenomenele meteo extreme, iar acest efect se resimte și în cazul Mării Negre și al Mediteranei, surse importante de vapori de apă pentru sistemele de vreme care afectează România.
Experta a explicat cum temperaturile mai ridicate ale acestor ape contribuie la formarea ciclonilor, cum a fost cazul ciclonului Boris, care s-a intensificat în contact cu aerul cald și umed din Marea Neagră.
„Încălzirea aceasta a ajuns, din datele de observații, până la peste 2.000 de metri în adâncimea oceanului planetar. E clar că se încălzește mai ales stratul de suprafață al mărilor și oceanelor, lucru valabil inclusiv pentru Marea Neagră și pentru Marea Mediterană, cele două surse de vapori de apă care alimentează sistemele de vreme și ne afectează țara”, a explicat specialista ANM.
„Ciclonul Boris a venit din Nord, din Oceanul Atlantic”, a intervenit jurnalistul.
„A venit acel front rece care a adus aer foarte rece deasupra Mediteranei și, acolo, aerul mai cald și încărcat de umiditate, împreună cu acest aer foarte rece, au dus la crearea unei instabilități care s-a transformat într-un ciclon mediteranean, ciclon care a ajuns apoi cu traiectoria centrată pe Europa de Est și Europa Centrală, unde a fost blocat. A fost blocat de un câmp de presiune mai mare aflat la est și la nord. Și, blocat fiind, s-a tot învârtit, realimentându-se la suprafața mult mai caldă a Mării Negre.
La acea vreme, erau zone la suprafața Mării Negre și cu 5 grade peste cât ar fi fost normalul perioadei. Acum, Marea Neagră continuă să fie caldă, nu la același nivel la care a fost atunci când a alimentat acel ciclon mediteranean, dar totuși avem temperaturi cu 2-3 grade mai mari decât ar fi normal”, a spus Roxana Bojariu.
