Într-o nouă ediție a emisiunii „DC Edu”, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu și prof. univ. dr. Sorin Ivan au discutat despre evoluția impresionantă a calculatoarelor, de la primele mașinării masive și lente, la tehnologiile moderne de astăzi. Prof. Banciu a subliniat contribuțiile importante ale României, amintindu-l pe Victor Toma, creatorul primului calculator din Europa de Est.
Victor Toma, tatăl calculatoarelor din țările socialiste
În emisiune, s-a discutat despre primele calculatoare, mașinării uriașe cu performanțe limitate pentru standardele de azi. Moderatorul a evidențiat cum aceste începuturi au deschis calea pentru automatizare și calcul digital.
Dr. ing. Doina Banciu a intervenit, amintindu-l pe Victor Toma, pionierul român care a creat primul calculator din Europa de Est, și a subliniat rolul semnificativ al României în acest progres.
„Calculatorul, în primele lui forme, solicita un spațiu uriaș. Era o mașinărie foarte mare, cu performanțe foarte reduse, dar ne aflam la începutul automatizării și al calculului digital”, a afirmat moderatorul emisiunii.
„Performanțe reduse pentru cerințele noastre de astăzi. A urmat, apoi, a doua generație de calculatoare, legată de schimbarea evidentă a componentelor. În timp ce primul calculator era cu tuburi, al doilea a început să fie cu tranzistori. Și cred că anii 1950-1960 au reprezentat evoluția celei de-a doua generații de calculatoare și, bineînțeles, și evoluția revoluției industriale.
Eu nu cred că vorbeam la vremea aceea, dar niște români, și l-aș aminti aici pe Victor Toma, care a realizat primul calculator din Europa de Est, în afară de URSS, a făcut primul calculator. Se numea CIFA, bazat pe aceste principii. Noi ne mândrim cu acest lucru și vă mărturisesc că l-am și cunoscut cu mulți ani în urmă.
El s-a născut în 1922 și a fost făcut membru de onoare al Academiei Române în 1993, decorat apoi, după 1990. Deci a fost pionier în realizarea unui calculator în România și recunoscut ca atare”, a spus dr. ing. Doina Banciu la DC News TV.
Ştefan Odobleja, pionier și creator al ciberneticii generalizate
Un rol important îl joacă și Ștefan Odobleja, care a pus bazele ciberneticii generalizate. Dr. Sorin Ivan a remarcat că, deși la nivel mondial este recunoscut altcineva drept creatorul ciberneticii, contribuția lui Odobleja nu poate fi ignorată.
„Aș adăuga, până la Victor Toma, vorbind de contribuția românească, ar trebui să-l amintim și pe Ștefan Odobleja, cu psihologia consonantistă, care este considerat, e drept, mai mult de noi, creatorul ciberneticii. Pe plan mondial este amintit, dar altcineva este considerat a avea acest statut. În orice caz, adevărul istoric trebuie respectat, deci avem o contribuție importantă”, a punctat dr. Sorin Ivan.
„Trebuie să învățăm toate viitoarele generații (despre contribuția românilor în domeniul calculatoarelor – n.r.) pentru că asta este istoria noastră și nu poți clădi ceva fără să ai o bază. Și eu vreau să spun că această bază există, de aceea și informaticienii noștri tineri sunt atât de prețuiți în lume”, a mai spus Banciu.
Evoluția calculatoarelor, una foarte rapidă
„Aici am parcurs și eu, ca și toți colegii de generație, această evoluție foarte rapidă – de la primele calculatoare PC-uri la sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90. Apăruseră 286, 386, apoi Pentium. Progresul era amețitor. Deci suntem încă în revoluția a treia a calculatoarelor, în această narațiune frumoasă a dvs.”, a punctat moderatorul emisiunii.
„Am sărit, să știți, peste o etapă importantă, peste etapa calculatoarelor mari. Pentru că tot ați vorbit de Institut, acesta se construia prin 1972-1974, Institut care și astăzi există, iar la parter era o sală imensă pentru calculatoare din generația a treia, care sigur erau niște calculatoare, spuneam noi atunci, performante. Mergeau cu cartele perforate, nu cred că le-ați apucat dvs., cu benzi magnetice, pentru că aceea era tehnologia. 3-3,5 le spunem noi, pentru că aceste generații nu sunt chiar strict delimitate. Ca și în evoluția industrială, există întrepătrundere între trecerea de la o generație la cealaltă”, a explicat președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.
